Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

RETRÁGE, retrág, vb. III. 1. Tranz. A trage înapoi. ♦ A scoate, a lua înapoi un lucru. ♦ Refl. A ieși voluntar dintr-o instituție, dintr-o funcție etc.; a renunța la... 2. Refl. A merge, a pleca (înapoi); a se îndepărta. ♦ A da înapoi din fața dușmanului, a efectua operația de retragere. ♦ A se da deoparte. ♦ A părăsi un loc, o încăpere. ♦ A se izola. 3. Tranz. Fig. A retracta. 4. Refl. (Despre ape curgătoare) A reintra în albie după revărsare. – Re1- + trage (după fr. retirer).

RETRANSCRÍE, retranscríu, vb. III. Tranz. A transcrie din nou. – Re1- + transcrie.

RETRANSCRÍERE, retranscrieri, s. f. Acțiunea de a retranscrie și rezultatul ei. – V. retranscrie.

RETRANSCRÍS, -Ă, retranscriși, -se, adj. Care a fost transcris încă o dată. – V. retranscrie.

RETRANSMÍSIE, retransmisii, s. f. Recepție și transmitere concomitentă a unor semnale de telecomunicații, a unei emisiuni radiofonice ori de televiziune primite de la alt post. [Var.: retransmisiúne s. f.] – Din fr. retransmission.

RETRANSMISIÚNE s. f. v. retransmisie.

RETRANSMÍTE, retransmít, vb. III. Tranz. A recepta și a transmite concomitent semnale de telecomunicații, o emisiune radiofonică ori de televiziune primită de la alt post; a realiza o retransmisie. – Re1- + transmite (după fr. retransmettre).

RETRANSMÍTERE, retransmiteri, s. f. Acțiunea de a retransmite și rezultatul ei. – V. retransmite.

RETRATÁ, retratez, vb. I. Tranz. A trata din nou. ♦ A trata un material textil cu anumite soluții, pentru a mări rezistența la spălare a culorii cu care materialul a fost vopsit. – Re1- + trata.




RETRATÁRE, retratări, s. f. Acțiunea de a retrata și rezultatul ei. – V. retrata.

RETRĂÍ, retrăiesc, vb. IV. Tranz. A simți intens ceea ce a mai simțit o dată; a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a mai trecut o dată. ♦ A simți intens ceea ce a simțit altul, a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a trecut și altul. – Re1- + trăi.

RETRĂÍRE, retrăiri, s. f. Faptul de a retrăi.V. retrăi.

RETRIBUÍ, retríbui, vb. IV. Tranz. A plăti cuiva o sumă de bani pentru o muncă prestată; a remunera. – Din fr. rétribuer, lat. retribuere.

RETRIBUÍT, -Ă, retribuiți, -te, adj. (Despre oameni) Care primește o retribuție în schimbul muncii prestate; (despre o muncă prestată) pentru care se primește retribuție. – V. retribui.

RETRIBÚȚIE, retribuții, s. f. (Ieșit din uz) Salariu. – Din fr. rétribution.

RETRIMÍTE, retrimít, vb. III. Tranz. A trimite din nou; a trimite înapoi, a restitui. – Re1- + trimite (după fr. renvoyer).

RETRIMÍTERE, retrimiteri, s. f. Acțiunea de a retrimite și rezultatul ei. – V. retrimite.

RÉTRO adj. invar. (Despre modă, muzică etc.) Care reflectă o întoarcere în timp (reluând sau imitând un stil mai vechi). – Din fr. retro[grade].

RETROCEDÁNT, -Ă, retrocedanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care dă ceva înapoi, care retrocedează. – Din fr. rétrocédant.

RETROCEDÁRE, retrocedări, s. f. Acțiunea de a retroceda și rezultatul ei. – V. retroceda.

RETROCEDÁT, -Ă, retrocedați, -te, adj. (Despre bunuri, teritorii, drepturi) Care a fost dat înapoi, care a fost restituit. – V. retroceda.

RETROCESIÚNE, retrocesiuni, s. f. Act prin care se restituie un drept sau un lucru persoanei care l-a cedat anterior. ♦ Restituire a unui teritoriu cedat. [Pr.: -si-u-] – Din fr. rétrocession.

RETROCESÍV, -Ă, retrocesivi, -e, adj. (Jur.) Care comportă o retrocesiune. – Din fr. rétrocessif.

RETROCOMPATIBILITÁTE s. f. (Tel.) Proprietate a unui sistem de televiziune în culori de a permite ca receptoarele necesare pentru acest sistem să reproducă în alb-negru imaginile transmise de un sistem de televiziune în alb-negru. – Din fr. rétrocompatibilité.

RETROFUZÉE, retrofuzee, s. f. Motor-rachetă al unui vehicul spațial destinat frânării mișcării acestuia. – Din fr. rétrofusée.

RETROGNATÍSM s. n. Conformație a feței caracterizată prin poziția posterioară a bărbiei față de frunte, datorată unei insuficiente dezvoltări a mandibulei. – Din fr. rétrognatisme.

RETROGRADÁ, retrogradéz, vb. I. Tranz. A trece pe cineva într-o funcție sau într-un post inferior celui avut înainte. ♦ Intranz. (Despre echipe sportive) A trece într-o categorie inferioară în urma rezultatelor nesatisfăcătoare obținute. – Din fr. rétrograder.

RETROGRADÁRE, retrogradări, s. f. Acțiunea de a retrograda și rezultatul ei. – V. retrograda.

RETRIBUÍRE, retribuiri, s. f. Acțiunea de a retribui și rezultatul ei. – V. retribui.

RISTÍC s. n. (În sintagma) Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tinctură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. – Din tc. rastik, ngr. rastiki.

 <<   <    98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108    >   >> 
pagina 103 din 117

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii