Toate definitiile
RIZODÉRMĂ, rizoderme, s. f. Epidermă a rădăcinii formată dintr-un singur strat de celule, din care iau naștere perii absorbanți. – Din fr. rhizoderme.
RIZOFÁG, -Ă, rizofagi, -ge, adj. (Biol.) Care se hrănește cu rădăcini. – Din fr. rhisophage.
RIZOÍD, rizoizi, s. m. Organ de fixare și de absorție al unor plante inferioare, constituit din filamente simple sau ramificate cu peretele foarte subțire. – Din fr. rhizoïde.
RIZOPÓD, rizopode, s. n. (La pl.) Clasă de protozoare acvatice cu corpul unicelular, care se mișcă cu ajutorul unor prelungiri protoplasmatice (Rhizopoda); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. rhizopodes.
RIZOSFÉRĂ s. f. Strat de pământ, de obicei până la l sau 2 m adâncime, în care se găsesc rădăcinile plantelor. – Din fr. rhizosphère.
RIZÓTO s. n. Mâncare preparată din orez, unt, sos de roșii și parmezan. [Acc. și: rizotó] – Din it., fr. risotto.
RIVALIZÁRE, rivalizări, s. f. Faptul de a rivaliza. – V. rivaliza.
RIVÁLTĂ, rivalte, s. f. Șir de becuri, de reflectoare care luminează (de la nivelul podelei) scena; p. ext. rampă. – Din it. ribalta.
RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s. f.] – Et. nec.
ROI1, roi, s. m. Roit, roire. Epoca roilor. – Din roi3.
ROÍ3, roiesc, vb. IV. Intranz. (Despre albine; la pers. 3) A ieși din stup zburând în roiuri2 (1) spre a-și căuta un nou locaș și a da naștere unui stup nou; (despre insecte sau păsări mici) a zbura în număr mare de colo până colo. ♦ (Despre oameni) A se răspândi în grupuri, pornind din același loc; a umbla de colo până colo; a forfoti, a mișuna. – Din bg. roja, scr. rojiti.
RÓINIC, -Ă, roinici, -ce, adj. (Rar; despre grupuri) Care este în mișcare vie, care se răspândește pornind din același loc. – Roi2 + suf. -nic.
RÓINIȚĂ1, roinițe, s. f. (Pop.) Stup mic portativ cu care se prinde un roi2 nou. – Din scr. rojnica.
RÓINIȚĂ2, roinițe, s. f. Plantă erbacee perenă, cu flori albe ori liliachii cu miros plăcut, mult căutate de albine, cu frunze ovale întrebuințate în medicină pentru calitățile lor stimulente și antispasmodice; mătăciune, melisă (Melissa officinalis). – Roi2 + suf. -niță.
ROÍRE, roiri, s. f. Acțiunea de a roi3 și rezultatul ei; p. ext. zbor agitat al unui număr mare de insecte sau de păsări; roiște, roit. – V. roi3.
RÓIȘTE s. f. Roire. [Pr.: ro-iș-] – Roi3 + suf. -iște.
ROÍT s. n. Roire. – V. roi3.
ROITÓR, -OÁRE, roitori, -oare, adj. Care roiește. [Pr.: ro-i-] – Roi3 + suf. -tor.
ROJDÁNIC, rojdanice, s. n. Carte de literatură populară care cuprinde preziceri asupra destinului oamenilor potrivit zodiei în care s-au născut; zodiac. – Din sl. roždenikŭ „nou-născut”.
ROLÁN s. n. Fibră textilă sintetică, obținută prin polimerizare, cu proprietăți asemănătoare lânii. – Denumire comercială.
ROLÁRE, rolări, s. f. 1. Operație de netezire a unui material (metalic), prin deformare plastică la cald sau la rece, care se realizează cu ajutorul unei role (2). 2. Operație de netezire sau de imprimare, executată cu ajutorul unei role (4). – Din rolă.
RÓLĂ, role, s. f. 1. Rotiță sau cilindru care se învârtește în jurul unui ax pentru a face să alunece mai repede un lanț, o curea de transmisie etc. Rolă de lanț. 2. Corp în formă de cilindru care poate fi rostogolit în jurul axei sale de simetrie, folosit ca organ de rulare sau ca unealtă de prelucrare prin apăsare. 3. Piesă mecanică de formă cilindrică cu ax interior, care se rotește ușor pentru a putea fi antrenată de film, având rolul de a imprima acestuia un anumit traseu în aparatul de fotografiat sau de filmat. 4. Unealtă formată dintr-un cilindru de lemn sau de aliaje neferoase, care servește la unele lucrări de finisare în construcții (zugrăvit, tencuit). Rolă de tencuit. 5. Piesă de contact a unor trolee, constituită dintr-o roată cu șanț, care se rostogolește pe firul de contact. 6. (Reg.) Cuptor al mașinii de gătit. – Din germ. Rolle.
ROLFÍLM, rolfilme, s. n. Peliculă fotografică sub formă de bandă înfășurată pe un mosor cu ax subțire, ambalată în hârtie de protecție neagră-roșie sau introdusă într-o casetă specială și folosită la aparatele fotografice de format mic. [Acc. și: rólfilm] – Din germ. Rollfilm.
RÓLGANG, rolganguri, s. n. Transportor cu rulouri folosit în industria constructoare de mașini la deplasarea pieselor de la un loc de muncă la altul și în industria metalurgică la deplasarea laminatelor. – Din germ. Rollgang.
ROLIȘÓR, rolișoare, s. n. Diminutiv al lui rol (I). – Rol + suf. -ișor.
ROMANCÉRO s. n. Culegere de poeme spaniole medievale, având un conținut variat (romanțe eroice sau tradiționale, cavalerești etc.). [Pr.: romanséro] – Cuv. sp.
ROMANCIÉR, -Ă, romancieri, -e, s. m. și f. Autor de romane1. [Pr.: -ci-er. – Var.: (înv.) romanțiér, -ă s. m. și f.] – Din fr. romancier.
ROMANÉSC, -Ă, romanești, adj. (Livr.) Care are caracter de roman1, propriu romanului1. ♦ Care conține fapte, idei, întâmplări demne de un roman1; fantezist, imaginar. – Din fr. romanesque.
ROMANÍST, -Ă, romaniști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în studiul limbilor romanice. 2. Specialist în studiul dreptului roman2. – Din fr. romaniste.
ROMANÍSTICĂ s. f. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. – Din germ. Romanistik.