Toate definitiile
LABURÍST, -Ă, laburiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. (În sintagma) Partid laburist = denumire a unor partide politice de orientare social-democrată din unele țări (ex. Marea Britanie, Australia). ♦ Care aparține acestui partid, privitor la acest partid, care susține acest partid. 2. S. m. și f. Membru al partidului laburist. – Probabil din it. laborista.
LAC2, lacuri, s. n. 1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într-un solvent volatil a unor rășini, uleiuri sau a altor substanțe și care, întins pe suprafața unui obiect, formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă, dură, care ferește obiectul de influența aerului și a umezelii, dându-i totodată un aspect plăcut. 2. Piele (sau imitație de piele) cu fața netedă, lucioasă, acoperită cu un strat de lac2 (1). – Din germ. Lack.
LACERÁ, lacerez, vb. I. Tranz. (Livr.) A sfâșia, a rupe în bucăți. – Din fr. lacérer.
LACERÁRE, lacerări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a lacera. – V. lacera.
LACERÁT, -Ă, lacerați, -te, adj. (Livr.) Rupt în bucăți. – V. lacera.
LACERTILIÁN, lacertilieni, s. m. (La pl.) Subordin de reptile ovipare, cu corpul alungit și acoperit cu solzi cornoși; (și la sg.) reptilă din acest subordin. [Pr.: -li-an] – Din fr. lacertiliens.
LACHÉRDĂ, lacherde, s. f. Pălămidă (cu greutatea de peste două kilograme) care, după sărare și afumare, este conservată în ulei. – Din ngr. lakérda.
LACTÁRIU, lactarii, s. n. (Med.) Centru de colectare și distribuire a laptelui de mamă. – Din fr., lat. lactarium.
LÁCTIC adj. (În sintagma) Acid lactic = acid organic care se găsește în laptele acru, în varza acră, în murături etc. – Din fr. lactique.
LÁCTO- Element de compunere însemnând „cu lapte”, „pentru lapte”, „din lapte”, care servește la formarea unor adjective și substantive. – Din fr. lacto-.
LACTOBÁR, lactobaruri, s. n. Local unde se servesc produse lactate. – Lacto- + bar.
LACTOBIÓZĂ, lactobioze, s. f. (Chim.) Lactoză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. lactobiose.
LACTODENSIMÉTRU, lactodensimetre, s. n. (Tehn.) Lactometru pentru determinarea densității laptelui. – Din fr. lactodensimètre.
LACTODÚC, lactoducuri, s. n. Conductă specială pentru transportul laptelui. – Din fr. lactoduc.
LACTOFERMENTATÓR, lactofermentatoare, s. n. Aparat cu ajutorul căruia se stabilește calitatea laptelui. – Din fr. lacto-fermentateur.
LACTOFÍLTRU, lactofiltre, s. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se determină impuritățile din lapte. – Lacto- + filtru.
LACTOFLAVÍNĂ s. f. Numele științific al vitaminei B2 care se găsește în lapte. – Din fr. lactoflavine.
LACTOFRÚCT, lactofructe, s. n. Produs alimentar dietetic, fabricat pe bază de lapte amestecat cu sucuri de fructe, zahăr etc. – Lacto- + fruct.
LACTOGÉN, -Ă, lactogeni, -e, adj., s. n. (Biol.) (Hormon) care stimulează lactația. – Din fr. lactogène.
LACTOGENÉTIC, -Ă, lactogenetici, -ce, adj. (Biol.) Referitor la lactogeneză, de lactogeneză. – Din fr. lactogénétique.
LACTOGENÉZĂ, lactogeneze, s. f. (Biol.) Fenomen de producere naturală a laptelui. – Din fr. lactogenèse.
LACTOMÉTRU, lactometre, s. n. Aparat cu ajutorul căruia se determină calitatea laptelui. – Din fr. lactomètre.
LACTOSÉR, lactoseruri, s. n. Partea lichidă din lapte, rămasă după înlăturarea cheagului. – Din fr. lactosérum.
LACTO-VEGETARIÁN, -Ă, lacto-vegetarieni, -e, adj. (Despre regimuri alimentare) Care se compune numai din produse lactate, legume și fructe ♦ (Substantivat, n.) Restaurant în care se consumă exclusiv (sau în primul rând) produse lactate, legume și fructe. [Pr.: -ri-an] – Lacto- + vegetarian.
LACTÓZĂ s. f. Substanță organică incoloră, solidă, cu gust dulce, care se extrage din zer, folosită în industria de medicamente. – Din fr. lactose.
LACTOZURÍE, lactozurii, s. f. (Med.) Prezență a lactozei în urină; cantitate de lactoză prezentă în urină. – Din fr. lactosurie.
LACUNÁR, -Ă, lacunari, -e, adj. Care prezintă lacune, goluri. – Din fr. lacunaire.
LACÚNĂ, lacune, s. f. Spațiu gol în interiorul unui corp; gol, lipsă în continuitatea, în integritatea unui lucru. ♦ Întrerupere involuntară și penibilă într-un text, în înlănțuirea unor fapte, a unor idei. ♦ Fig. Ceea ce lipsește pentru ca un lucru să fie bun, desăvârșit. – Din fr. lacune, lat. lacuna.
LACÚSTRU, -Ă, lacustri, -e, adj. Privitor la lacuri1, care trăiește sau care crește în lacuri1. ◊ Locuință (sau așezare etc.) lacustră = locuință (sau așezare etc.) clădită pe stâlpi la suprafața apei unor lacuri1, specifică în epoca preistorică. – Din fr. lacustre, lat. lacustris.
LÁDIN1 s. m. (Înv.) Specie de rășină plăcut mirositoare, extrasă dintr-o plantă exotică. – Din ngr. ládanon.