|
LANCEOLÁT, -Ă, lanceolaţi, -te, adj. (Bot.; mai ales despre frunze) Care are forma unui vârf de lance. [Pr.: -ce-o-] – Din fr. lancéolé. LANCEOLÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre frunze) Care are forma unui vârf de lance. [Sil. -ce-o-] /<fr. lancéolé, lat. lanceolatus LANCINÁNT, -Ă, lancinanţi, -te, adj. (Livr.; despre dureri) Care se manifestă prin junghiuri şi zvâcnituri. – Din fr. lancinant. LÁND, landuri, s.n. Provincie autonomă în organizarea administrativă a Austriei şi a Germaniei. – Din germ. Land. LÁNDĂ, lande, s.f. Şes întins situat pe ţărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mişcătoare. – Din fr. lande. LANDGRÁF, landgrafi, s.m. Titlu dat unui principe german în evul mediu. – Din fr. landgrave. LANDGRAFIÁT, landgrafiate, s.n. Domeniu condus de un landgraf. [Pr.: -fi-at] – Din fr. landgraviat. LÁNDLER, landlere, s.n. Dans naţional german şi austriac, asemănător cu valsul lent; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: léndlăr] – Din germ. Ländler. LANDÓU, landouri, s.n. 1. Trăsură luxoasă cu patru locuri aşezate faţă în faţă şi cu capota formată din două părţi mobile. 2. Cărucior pentru copiii mici, mare şi acoperit. – Din fr. landau. LANDÓU ~ri n. 1) înv. Trăsură luxoasă cu capota pliabilă, având patru locuri aşezate faţă în faţă. 2) Cărucior acoperit pentru copiii mici. /<fr. landau LÁNDRAS s.m. Rasă de porci de culoare albă şi cu corpul foarte lung, crescuţi pentru carne; porc din această rasă. – Din engl. landrace. LÁNDŞAFT, landşafturi, s.n. Porţiune din mediul geografic cu trăsături proprii. – Din germ. Landschaft. LÁNDŞAFT ~uri n. Porţiune de suprafaţă terestră cu proprietăţi şi aspect specific; formă de relief. /<germ. Landschaft LÁNDTAG s.n. Nume dat unor adunări sau organe reprezentative ori legislative dintr-un land. – Cuv. germ. LANGURÓS, -OÁSĂ, languroşi, -oase, adj. (Adesea peior. sau ir.; şi adverbial) Plin de sentimentalism; galeş, sentimental. – Din fr. langoureux. LANGUR//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) iron. Care manifestă sentimentalism; tandru. /<fr. langoureux LANGÚSTĂ, languste, s.f. Animal crustaceu de mare, asemănător cu racul, dar lipsit de cleşti, cu antene foarte lungi şi cu carapacea spinoasă, de culoare violacee, a cărei carne este foarte gustoasă (Palinurus vulgaris). – Din fr. langouste. LANGÚST//Ă ~e f. Crustaceu marin asemănător cu racul, dar lipsit de cleşti, cu carnea foarte gustoasă. /<fr. langouste LANITÁL s.n. Fibră textilă fabricată din cazeină, folosită ca înlocuitor al lânii. – Din germ. Lanital, fr., it. lanital. LANITÁL n. Fibră textilă artificială folosită ca înlocuitor al lânii. /<germ. Lanital, fr., it. lanital LANOLÍNĂ, lanoline, s.f. Substanţă grasă obţinută prin prelucrarea lânii brute de oi şi întrebuinţată în industrie, în medicină şi în cosmetică. – Din fr. lanoline. LANOLÍN//Ă ~e f. Substanţă grasă, secretată de pielea oilor şi obţinută prin prelucrarea lânii acestora, folosită în industrie, medicină şi cosmetică. Cremă cu ~. [G.-D. lanolinei] /<fr. lanoline LANSÁ, lansez, vb. I. Tranz. 1. A pune (pentru prima oară) în circulaţie, a difuza, a răspândi, a face (larg) cunoscut. ♦ Spec. A da drumul pe apă unui vas nou construit sau reparat, a-l face să plutească pentru prima oară (după construire sau reparare). ♦ A emite un decret, un mandat de arestare etc. 2. A arunca, a azvârli (spre un obiectiv). ♦ A arunca, a îndrepta spre ţintă un anumit fel de armament. ♦ Refl. A se arunca cu putere, a face o săritură îndrăzneaţă. ♦ Refl. Fig. A se angaja cu îndrăzneală într-o acţiune. – Din fr. lancer. A LANS//Á ~éz tranz. 1) (idei, ştiri, publicaţii etc.) A face cunoscut (pentru prima oară) unui cerc larg de persoane; a pune în circulaţie. 2) (bărci, corăbii, vapoare etc.) A da drumul să plutească pentru prima dată. 3) (rachete, torpile, sateliţi etc.) A arunca (cu ajutorul unui dispozitiv special), trimiţând spre o ţintă. /<fr. lancer LANSÁJ s.n. Oscilaţiile verticale ale şasiului unui automobil. – Din fr. lançage. LANSÁJ n. Oscilaţii verticale ale şasiului unui automobil. /<fr. lançage LANSÁRE, lansări, s.f. Acţiunea de a (se) lansa şi rezultatul ei. – V. lansa. LANSÁT, -Ă, lansaţi, -te, adj. Pus în circulaţie, difuzat, răspândit. – V. lansa. LANSATÓR, lansatoare, s.n. Dispozitiv folosit pentru lansarea bombelor, a rachetelor sau a torpilelor. – Lansa + suf. -tor. LANSAT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv cu care se lansează ceva. ~ de torpile. ~ de bombe. /a lansa + suf. ~tor |