Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

VĂR, VÁRĂ, veri, vere, s. m. și f. 1. Grad de rudenie între copiii sau descendenții persoanelor care sunt frați sau surori; persoană care se află cu alta într-o asemenea relație de rudenie, considerată în raport cu aceasta. 2. (La voc. m.) Termen familiar de adresare către un prieten, un cunoscut. – Lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera.

VĂRÁ, vărez, vb. I. Intranz. (Despre animale; p. ext. despre oameni) A petrece vara undeva sau într-un anumit fel. ♦ Tranz. A ține vitele sau oile la pășune (la munte) în timpul verii. – Din vară.

VĂRÁR, vărari, s. m. Muncitor care lucrează la construirea cuptoarelor de var și la arderea pietrei de var; persoană care vinde var. – Var + suf. -ar.

VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra.

VĂRÁTEC, -Ă adj., s. n. v. văratic.

VĂRÁTIC, -Ă, văratici, -ce, adj., s. n. I. Adj. De vară, specific verii. ♦ (Despre plante, fructe etc.) Care se dezvoltă, se coace vara; timpuriu. II. S. n. 1. Locul unde sunt duse oile vara la pășunat. 2. (Reg.) Taxă pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; vărat(2). [Var.: vărátec, -ă adj., s. n.] – Vară + suf. -atic.

VĂRĂRÍE, vărării, s. f. Loc unde se extrage piatra de var; locul și instalațiile pentru fabricarea varului; loc unde se depozitează sau se vinde varul. – Var + suf. -ărie.

VĂRGÁ, vărghez, vb. I. Tranz. A face dungi. – Din vărgat (derivat regresiv).

VĂRGÁT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi; dungat.




VĂRGĂȚÉL, -EÁ, vărgăței, -ele, adj. (Pop.) Diminutiv al lui vărgat.Vărgat + suf. -el.

VĂRGULÍȚĂ, vărgulițe, s. f. Vărguță. – Vargă + suf. -uliță.

VĂRGÚȚĂ, vărguțe, s. f. Diminutiv al lui vargă; vărguliță. – Vargă + suf. -uță.

VĂRÓS, -OÁSĂ, văroși, -oase, adj. Care conține var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os.

VĂRSÁ, vărs, vb. I. I. 1. Tranz. A face să curgă un lichid, o pulbere etc. (prin înclinarea sau răsturnarea recipientului în care se află). ◊ Expr. A vărsa lacrimi = a plânge. A vărsa sânge = a ucide, a omorî. A-și vărsa sângele (pentru cineva sau ceva) = a-și sacrifica viața (pentru cineva sau ceva). (Pop.) A vărsa mațele (cuiva) = a spinteca (pe cineva); p. ext a ucide. A vărsa (multe) sudori (sau nădușeli sau a vărsa sudori de moarte = a) a face un lucru greu, a munci din greu; b) a fi în agonie, a trage să moară. ♦ A lansa, a arunca asupra cuiva săgeți, bombe, explozibile (în cantitate mare). 2. Refl. (Despre râuri, fluvii etc.) A-și duce apele în altă apă mai mare ca volum. ♦ (Rar) A se revărsa (peste maluri). 3. Tranz. A vomita. ◊ Expr. A-și vărsa (și) mațele (sau măruntaiele), se spune când cineva vomită foarte tare. A vărsa venin sau A-și vărsa veninul = a vorbi despre cineva cu dușmănie, cu ură. A-și vărsa focul (sau sufletul, amarul) = a-și destăinui durerea, mâhnirea, supărarea. A vărsa foc, se spune despre caii iuți și puternici (din basme). 4. Tranz. (Despre surse de lumină, căldură etc.) A revărsa, a răspândi lumină, căldură. ◊ Refl. Căldura se revarsă pretutindeni. 5. Tranz. A împrăștia, a risipi. II. Tranz. 1. A repartiza un ostaș la o anumită unitate sau a-l trece dintr-o unitate în alta. 2. A preda cuiva o sumă de bani, de obiecte de valoare etc.; a plăti, a achita. – Lat. versare.

VĂRSÁRE, vărsări, s. f. 1. Acțiunea de A (se) vărsa și rezultatul ei. ◊ Expr. Vărsare de sânge = ucidere în masă, masacru. 2. (Concr.) Loc unde o apă curgătoare se varsă în alta. 3. Fig. (Rar) Ivire, apariție (a zorilor, a serii etc.). – V. vărsa.

VĂRSÁT1 s. n. 1. Faptul de a (se) vărsa. 2. (Med.; pop.) Variolă. ◊ Vărsat negru = formă gravă de variolă, în care pustulele de pe corp sunt foarte numeroase și pline cu sânge, apărând ca niște pete negre. Vărsat de vânt = varicelă (Pop.) Vărsat mare = scarlatină. (Pop.) Vărsat mic = pojar. – V. vărsa.

VĂRSÁT2, -Ă, vărsați, -te, adj. (Despre mărfuri) Care se vinde cu amănuntul (fiind luat dintr-o cantitate mai mare); care nu este preambalat, ci se împachetează în momentul cumpărării. – V. vărsa.

VĂRSĂMẤNT, vărsăminte, s. n. Depunere a unei sume de bani la dispoziția cuiva (de obicei a statului), pe baza unei obligații legale; p. gener. plată a unei sume de bani. ♦ (Concr.) Sumă de bani care constituie obiectul acestei plăți sau depuneri. – Vărsa + suf. -ământ (după fr. versement).

VĂRSĂTÓR, -OÁRE, vărsători, -oare, adj., s. m. art. I. Adj. Care varsă. II. S. m. art. Una dintre cele 12 constelații (și simboluri) ale zodiacului, care se găsește între constelația Capricornului și cea a Peștilor. – Vărsa + suf. -ător.

VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s. f. Faptul de a (se) vărsa. ♦ Ceea ce a fost vărsat, vomitat. – Vărsa + suf. -ătură.

VĂRUÍ, văruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție cu un strat subțire de lapte de var (cu unele adaosuri); a spoi. – Var + suf. -ui.

VĂRUIÁLĂ, văruieli, s. f. 1. Văruire. 2. (Concr.) Strat de lapte de var (cu unele adaosuri) aplicat pe o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție; spoială. [Pr.: -ru-ia-] – Vărui + suf. -eală.

VĂRUÍRE, văruiri, s. f. Acțiunea de a vărui; văruială, văruit1. – V. vărui.

VĂRUÍT1 s. n. Văruire. – V. vărui.

VĂRUÍT2, -Ă, văruiți, -te, adj. Pe care s-a aplicat un strat de lapte de var (cu unele adaosuri); spoit. – V. vărui.

VĂRZÁR, vărzari, s. m. (Rar) Cultivator (și vânzător) de varză. – varză + suf. -ar.

VĂRZÁRE, vărzări, s. f. Plăcintă umplută cu varză, cu ceapă, mărar, știr etc. – varză + suf. -are.

VĂRZĂRÍE, vărzării, s. f. Grădină în care se cultivă (cu precădere) varză. – varză + suf. -ărie.

VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrențui, a degrada, a face ferfeniță o carte, un caiet etc. – varză + suf. -ui.

VĂRZUÍT, -Ă, vărzuiți, -te, adj. (Fam.; despre cărți, caiete etc.) Rupt, zdrențuit, degradat. – V. vărzui.

 <<   <    6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16    >   >> 
pagina 11 din 59

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii