Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

VERMIFÚG, -Ă, vermifuge, adj., s. n. (Substanță, medicament) care distruge viermii intestinali. – Din fr. vermifuge.

VERMILLON s. n. Sulfură roșie de mercur sau de antimoniu, folosită pentru fabricarea culorii roșu-viu; culoare fabricată pe baza acestei sulfuri și întrebuințată în pictura de ulei. [Pr.: -mi-ión] – Cuv. fr.

VERMINÁȚIE s. f. 1. (Med.) Reproducere a viermilor în intestin. 2. Mulțime de viermi intestinali. – Din fr. vermination.

VERMÍNĂ s. f. (Livr.; cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, păduchi etc.) ♦ Fig. Indivizi de la periferia societății. – Din fr. vermine.

VERMINÓZĂ, verminoze, s. f. Boală la copii, cauzată de intoxicația organismului cu produsele de dezagregare ale paraziților intestinali. – Cf. fr. vermineuse.

VÉRMIS s. n. Parte mediană a cerebelului, așezată între cele două emisfere ale acestuia. – Din fr. vermis.

VERMORÉL, vermorele, s. n. Aparat portativ cu ajutorul căruia se pulverizează soluții speciale pentru distrugerea paraziților plantelor. – N. pr. comercial.

VÉRMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și: vermút] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut.

VERMUTIZÁ, vermutizez, vb. I. Tranz. A prepara vinul ca să devină vermut. – Din fr. vermouthiser.




VERMUTIZÁRE s. f. Acțiunea de a vermutiza.V. vermutiza.

VERMUTIZÁT, -Ă, vermutizați, -te, adj. (Despre vin) Care a fost preparat ca să devină vermut. – V. vermutiza.

VERNÁL, -Ă, vernali, -e, adj. (Livr.) Care ține de primăvară, privitor la primăvară. ◊ (Astron.) Punct vernal = punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, în care Soarele se află la echinocțiul de primăvară. – Din fr. vernal, lat. vernalis.

VERNIÉR, verniere, s. n. Scară gradată suplimentară trasată pe rigletă sau pe cursorul unor instrumente și aparate de măsură, spre a mari precizia de măsurare a acestora. [Pr.: -ni-er] – Din fr. vernier.

VERNÍS s. n. 1. Soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector; p. ext. lac. ◊ Vernis moale = tehnică a gravurii prin care se realizează aspectul desenului în creion. 2. Fig. Ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva. [Pr.: verni] – Din fr. vernis.

VERNISÁ1, vernisez, vb. I. Tranz. A acoperi un tablou în ulei cu un strat de vernis (pentru a proteja culorile și a le da strălucire). – Din fr. vernisser.

VERNISÁ2, vernisez, vb. I. Tranz. A deschide, a inaugura o expoziție (de sculptură, pictură, grafică etc.) – Din vernisaj (derivat regresiv).

VERNISÁGIU s. n. v. vernisaj.

VERNISÁJ, vernisaje, s. n. 1. Faptul de a vernisa1. 2. Deschidere oficială, inaugurare a unei expoziții de artă (în special de pictură). [Var.: verniságiu s. n.] – Din fr. vernissage.

VERONÁL s. n. Pulbere cristalină albă, inodoră, cu gust amărui, puțin solubilă în apă, folosită în farmacie ca hipnotic, sedativ etc. – Din germ. Veronal, fr. véronal.

VERÓS, -OÁSĂ, veroși, -oase, adj. (Livr.) Necinstit, suspect. – Din fr. véreux.

VEROSÍMIL, -Ă, verosimili, -e, adj. Care pare adevărat, cu aparență de realitate; posibil, plauzibil. – Din it. verosimile.

VEROSIMILITÁTE s. f. (Rar) Faptul, însușirea de a fi verosimil; verosimilitudine. – Verosimil + suf. -itate.

VEROSIMILITÚDINE s. f. (Rar) Verosimilitate. – Din lat. verosimilitudo, -inis.

VERS, versuri, s. n. Unitate prozodică elementară, alcătuită dintr-unul sau mai multe cuvinte, potrivit unei scheme și determinată fie de cantitatea silabelor, fie de accent, fie de numărul silabelor; fiecare dintre rândurile care alcătuiesc strofele unei poezii; p. ext. (la pl.) poezie. – Din fr. vers, lat. versus.

VERSÁNT, versante, s. n. Fiecare dintre cele două coaste ale unui munte sau ale unui deal; pantă. ♦ Fiecare dintre suprafețele înclinate ale unui acoperiș. [Pl. si: (m.) versanți] – Din fr. versant.

VERSÁT, -Ă, versați, -te, adj. (Despre oameni) Cu experiență, priceput, competent (într-un anumit domeniu). – Din fr. versé.

VERSATÍL, -Ă, versatili, -e, adj. (Livr.; despre oameni) Care își schimbă cu ușurință părerile; nehotărât, nestatornic, schimbător, instabil. – Din fr. versatile, lat. versatilis.

VERSÉT, versete, s. n. Fiecare dintre paragrafele, de obicei numerotate, în care sunt împărțite unele texte religioase și care au, în general, un sens de sine stătător. – Din fr. verset.

VERSIFICÁ, versific, vb. I. 1. Tranz. A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri. 2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. – Din fr. versifier, lat. versificare.

VERSIFICÁRE, versificări, s. f. Acțiunea de a versifica și rezultatul ei. – V. versifica.

 <<   <    45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55    >   >> 
pagina 50 din 59

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii