Dictionar de sinonime

ALALÍE s. (MED.) logoplegie.

ALÁMĂ s. 1. (prin Ban.) mesing. (Obiecte de ~.) 2. (la pl.) alămărie. (Tot felul de ~ămuri.)

ALÁI s. 1. cortegiu, suită, (înv.) ecpaia, paradă, saltanat, tacâm. (~ domnesc.) 2. v. procesiune. 3. v. fast.

ALÁC s. (BOT.; Triticum monococcum) (reg.) tenchi, secară-albă.

ALÁCIU adj. v. bălţat, pătat, pestriţ, tărcat.

ALAGEÁ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

ALABALÂC s. v. păstrăv de mare.

AJUTORÍNŢĂ s. v. ajutor, asistenţă, fumărit, ocrotire, protecţie, sprijin, văcărit.

AJUTORÍE s. v. ajutor, asistenţă, ocrotire, protecţie, sprijin.

AJUTORÁT adj. v. ajutat.

AJUTORÁRE s. v. ajutare.

AJUTORÁ vb. v. ajuta.

AJUTÓR s., interj. 1. s. asistenţă, ocrotire, protecţie, sprijin, (livr.) recurs, (înv. şi pop.) ajutorinţă, (înv. şi reg.) ajutorie, sprijoană, (înv.) sprijineală, (turcism înv.) iamac. (I-a mulţumit pentru ~ul lui.) 2. s. concurs, oficii (pl.), serviciu, sprijin. (Vă ofer ~ul meu.) 3. s. concurs, contribuţie, sprijin. (~ul lui a fost hotărâtor.) 4. s. ocrotire, patronaj, protecţie, sprijin, tutelă, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ul unei societăţi.) 5. s. v. milă. 6. s. reazem, sprijin, sprijinitor, (fig.) toiag. (Ea era ~ul bătrâneţelor lui.) 7. s. v. asistent. 8. s. auxiliar, sprijin. (Documentarea i-a fost un ~ preţios.) 9. interj. săriţi! (~!, mă omoară!)

AJUTĂTÓR s. v. complice, copărtaş, părtaş.

AJUTĂTÓR adj. v. auxiliar.

AJUTÁRE s. ajutorare, sprijinire. (~ cuiva în rezolvarea unei probleme.)

AJUTÁT adj. ajutorat, ocrotit, protejat, sprijinit, susţinut, (rar) proteguit, (fam. fig.) proptit. (Om ~.)

AJUTÁJ s. (TEHN.) duză.

AJUTÁ vb. 1. a (se) ajutora, a (se) ocroti, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) susţine, (rar) a (se) protegui, (înv. şi pop.) a (se) înlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (înv.) a (se) îndemâna, a (se) protecta, (fam. fig.) a (se) propti. (L-a ~ să depăşească impasul.) 2. v. asista. 3. (BIS.) a milui, (înv.) a proslăvi. (L-a ~ Dumnezeu.) 4. v. susţine. 5. a folosi, a servi, a sluji. (Asta îţi ~ la ceva?) 6. v. prii. 7. v. favoriza.

AJUSTÁRE s. adaptare, potriveală, potrivire. (Proces de ~ a unei piese.)

AJUSTÁ vb. a adapta, a potrivi. (~ o piesă la un mecanism.)

AJÚR s. v. traforaj.

AJÚNS adj., s. v. căpătuit, parvenit.

AJÚNS adj. v. bogat, căpătuit, chivernisit, îmbogătit, înavuţit, înstărit, pricopsit.

AJÚNGE vb. v. conveni, înţelege, învoi.

AJÚNGERE s. v. sosire.

AJÚNGE vb. 1. a sosi, a veni, (livr.) a accede, (înv.) a merge, (grecism înv.) a proftaxi. (A ~ la timp.) 2. v. sosi. 3. a apuca, a prinde. (Se grăbeşte să ~ trenul.) 4. a prinde, (înv. şi pop.) a sosi, (prin Olt.) a scurta. (Mergeţi, vă ~ din urmă.) 5. v. întinde. 6. a da, a ieşi. (Drumul ~ în sat.) 7. a-i veni, ( (reg.) a-i bate. (Iarba îi ~ până la mijloc.) 8. a răzbate, a răzbi, a străbate. (Strigătul ~ până la el.) 9. v. surprinde. 10. a atinge, a izbi, a lovi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a păli, a picni, (reg.) a tâlni, (Transilv.) a tălăli. (Glonţul ~ iepurele.) 11. a deveni, (livr.) a accede, (înv.) a încăpea, a purcede, a sosi. (A ~ domn, vornic.) 12. v. veni. 13. a deveni, a ieşi. (A ~ doctor.) 14. a(-şi) atinge, a(-şi) îndeplini, a(-şi) înfăptui, a(-şi) realiza. (Şi-a ~ scopul.) 15. a parveni, (înv.) a prinveni. (A ~ să priceapă mai exact cele întâmplate.) 16. v. egala. 17. a intra, a încăpea. (Bunurile au ~ pe mâna lui.) 18. a ţine. (Alimentele ne vor ~ două luni.) 19. v. îmbogăţi. 20. v. răzbi.

AJÚNGE interj. atât!, basta!, destul!, gata!, isprăveşte!, încetează, punct!, sfârşeşte!, stai!, stop!, termină!, (reg.) halt, (fam. şi peior.) ho!

AJUNÁRE s. v. postire.

AJUNÁ vb. v. posti.