Dictionar de sinonime
VOI pron. dumneavoastră. (Veniţi şi ~ cu noi?)
VOÍ vb. 1. v. dori. 2. v. cere. 3. v. pofti. 4. v. vrea. 5. v. consimţi. 6. v. intenţiona.
VOIÁJ s. v. călătorie.
VOIAJÁ vb. v. călători.
VOIAJÁT adj. v. umblat. (Om ~.)
VOIAJÓR s., adj. 1. s. v. pasager. 2. s. voiajor comercial v. comis-voiajor. 3. adj. călător. (Po-rumbel ~.)
VÓIE s. 1. v. încuviinţare. 2. autorizaţie, îngăduinţă, permisiune. (~ dată cuiva de a face ceva.) 3. v. putere. 4. v. dispoziţie. 5. dispoziţie, toane (pl.), (reg.) duşi (pl.). (~ bună sau rea a cuiva.)
VOIÉŞTNIŢĂ s. v. izmă, mentă.
VOIEVÓD s. v. domnitor.
VOIEVÓD s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.
VOIEVÓDÁL adj. v. domnesc.
VOIEVODEÁSĂ s. v. doamnă.
VÓINEA s. v. logodnic.
VOINÍC adj. 1. v. robust. 2. v. voluminos. 3. v. corpolent. 4. legat, robust, solid, viguros, vânjos, zdravăn. (Un trup ~.)
VOINÍC adj. v. brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneţ, neînfricat, semeţ, viteaz.
VOINÍC s. v. erou, fecior, flăcău, militar, ostaş, oştean, soldat, tânăr, viteaz.
VOINICÁR s. v. salbă-moale, vonicer.
VOINICEÁSCĂ s. trântă.
VOINICÉL s. v. varga-ciobanului.
VOINICÉSC adj. v. cazon, eroic, glorios, mi-litar, milităresc, ostăşesc, soldăţesc, strălucit, vitejesc.
VOINICÉŞTE adv. v. puternic.
VOINICÉŞTE adv. v. bărbăteşte, curajos, eroic, vitejeşte.
VOINICÍ vb. v. bate, haiduci, lupta, război.
VOINICÍCĂ s. v. usturoiţă.
VOINICÍE s. v. armată, bărbăţie, bravură, curaj, cutezanţă, dinamism, dârzenie, energie, eroism, forţă, haiducie, impe-tuozitate, încumetare, îndrăzneală, militărie, neînfricare, putere, robuste-ţe, semeţie, tărie, temeritate, vigoare, vitalitate, vitejie, vlagă.
VOÍNŢĂ s. 1. v. încuviinţare. 2. v. putere. 3. decizie, hotărâre, vrere. (Prin ~ părţilor.) 4. v. poftă.
VOIÓS adj. 1. v. bucuros. 2. v. vesel.
VOIOŞÍE s. 1. v. veselie. 2. v. zburdălnicie.
VOIOŞNIŢĂDEALBÍNI s. v. melisă, roiniţă.
VOÍT adj., adv. v. intenţionat.