![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeVÂRFUÍT adj. v. ascuţit, ţuguiat. VÂRFULÉŢ s. (GEOGR.) pisculeţ, piscuşor, vârfuşor, (reg.) piscotei. VÂRFUŞÓR s. v. vârfuleţ. VÂRHÓVNIC s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef. VÂRÎ vb. 1. v. băga. 2. a băga, a introduce, a pune. (~ vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a băga, a introduce, a trece. (~ aţa prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se introduce. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. v. înfige. 6. v. îndesa. 7. v. îmbulzi. 8. v. închide. 9. v. amesteca. 10. a se angaja, a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. şi Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat la un moşier.) 11. v. investi. VÂRÂCIÓS adj. băgăcios, băgăreţ, înfigăreţ. (E prea ~!) VÂRÂRE s. 1. v. băgare. 2. băgare, băgat, introducere, punere, vârât. (~ vinului în sticle.) 3. băgare, băgat, introducere, trecere, vârât. (~ aţei prin urechea acului.) 4. băgare, intrare, introducere, vârât. (~ lui prin spărtura zidului.) 5. v. înfigere. VÂRÂT s. 1. v. băgare. 2. v. băgare. 3. v. băgare. 4. băgare, intrare, introducere, vârâre. (~ul lui prin spărtura zidului.) VÂRLÁN s. v. grindel, molan. VÂRLÁV adj. v. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuţ, plin, rotofei, rotund. VÂRLIGOÁNŢĂ s. v. zvârlugă. VÂRLÚGĂ s. v. zvârlugă. VÂRSTÁ vb. v. dunga, tărca, vărga. VÂRSTA DE MÍJLOC s. v. evul mediu. VÂRSTÁT adj. v. bălţat, dungat, tărcat, vărgat. VÂRSTĂ s. 1. etate, (înv. şi reg.) timp, (înv.) crescut. (Ce ~ ai?) 2. (pop.) seamă. (Copii de ~ lui.) VÂRSTĂ s. v. brâu, buchet, dungă, linie, mănunchi, şuviţă, vargă, vechime. VÂRSTNIC adj. bătrân, (înv. şi reg.) vechi. (Un om ~.) VÂRSTNIC adj. v. bătrân, major. VÂRSTNICÍE s. v. majorat, majoritate. VÂRŞĂ s. (PESCUIT.) vintir. VÂRTECÁP s. v. capântortură. VÂRTECÚŞ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură. VÂRTÉJ s. 1. v. bulboană. 2. trombă, (rar) sul. (Un ~ de vânt.) 3. (FIZ.) turbion. 4. coloană, sul, trâmbă, (pop.) volbură. (Un ~ de praf.) 5. trombă, (pop.) vântoasă. (S-a ridicat un ~ imens de zăpadă.) 6. v. ameţeală. 7. (TEHN.) val. (~ de care se atârnă găleata la fântână.) 8. (TEHN.) căpătâi, (reg.) feleherţ. (~ la perinocul căruţei.) 9. (TEHN.) (Transilv. şi Mold.) şurub. (~ la piatra morii.) 10. (TEHN.) (reg.) şurub, (Ban. şi Transilv.) şaitău. (~ de strâns doagele.) 11. (BOT.) vârtejul-pământului (Pedicularis verticillata) = (reg.) păducher, păducherniţă. VÂRTÉJ s. v. cocârlă, cric, crivală, dulap, leagăn, macara, manivelă, posadă, posteucă, schimbătoare, scrânciob, vinci. VÂRTEJÍ vb. v. învârteji, învolbura, zbate. VÂRTEJITÓR adj. v. ameţitor. VÂRTEJÓS adj. v. ameţitor. VÂRTEJUÍ vb. v. învârteji, învolbura, zbate. VÂRTEJUÍRE s. v. învârtejire, învolburare, zbatere. |