Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

EMBRIOGENÍE s. v. dezvoltare embrionară.

EMBRIÓN s. 1. (BOT.) germen, (pop.) plod. (Din ~ se formează plantula.) *2. (fig.) germen, sâmbure. (~ al unui fenomen.)

EMANÁŢIE s. 1. degajare, emanare, emisiune, exalare, exalaţie, împrăştiere, răspândire, (înv.) răsfugare. (~ de gaze de la sobă.) 2. v. degajare. 3. emanaţie de radiu = radon. 4. efluviu. (Se simte în atmosferă o ~ specifică.)

EMANATÍSM s. v. emanaţionism.

EMBATÍC s. emfiteoză, (înv., în Mold.) bezmăn. (Arenda pe termen îndelungat se numea ~.)

EMASCULÁŢIE s. v. castrare, impotenţă, jugănire, jugănit, scopire, scopit, steri-lizare.

EMASCULÁ vb. v. castra, jugăni, scopi, ste-riliza.

EMANCIPÁRE s. v. dezrobire.

EMANCIPÁŢIE s. v. dezrobire.




EMANCIPÁ vb. v. dezrobi.

EMETIRÁL s. (FARM.) proclorperazină.

EMANAŢIONÍSM s. (FILOZ.) emanatism.

EMETÍC s. v. vomitiv.

EMERÍ s. v. şmirghel.

EMFÁTIC adj. v. afectat.

EMFÁZĂ s. v. afectare.

EMFIZEM PULMONÁR s. 1. (MED.) (prin Mold. şi Transilv.) şui. 2. (MED. VET.) tignafes.

EMFITEÓZĂ s. v. embatic.

EMIGRÁ vb. a se expatria, a pribegi, (înv. şi livr.) a se desţăra, (înv.) a se înstrăina. (A fost nevoit să ~.)

EMIGRÁNT s., adj. expatriat, pribeag.

EMIGRÁRE s. emigraţie, expatriere, pribegie, (înv. şi livr.) desţărare, (înv.) înstrăinare. (~ unui militant politic.)

EMINÉNT adj. ales, deosebit, distins, ilustru, remarcabil. (Un profesor ~.)

EMIGRÁŢIE s. v. emigrare.

EMISÁR s. v. delegat.

EMISFÉRĂ s. 1. (MAT.) (rar) semisferă. 2. (GEOGR.) (înv.) semiglob.

EMISIÚNE s. 1. v. emitere. 2. v. emanaţie. 3. transmisiune. (~ radiofonică.) 4. (FIZ.) emisiune autoelectronică = emisiune la rece, emisiune prin efect de câmp; emisiune fotoelectronică v. fotoemisiune; emisiune la rece v. emisiune autoelectronică; emisiune prin efect de câmp v. emisiune autoelectronică; emisiune radio v. radioemisiune; emisiune termoelectronică v. termoemisiune.

EMISFÉRIC adj. (rar) semisferic. (Obiect ~.)

EMITÁNŢĂ s. radianţă.

EMISTÍH s. (LIT.) (înv.) semistih. (~ al unui vers.)

EMISÍV adj. v. emiţător, transmiţător.

 <<   <    3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13    >   >> 
pagina 8 din 28

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2018 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii