Dictionar de sinonime

EA pron. dânsa, dumneaei. (~ ce zice?)

EBÉN s. v. abanos.

EBRIETÁTE s. beţie, (prin Transilv.) şumeneală. (Stare de ~.)

EBULÍŢIE s. v. fierbere.

ECHILIBRÁ vb. 1. a (se) compensa, a (se) contrabalansa, a (se) cumpăni, a precumpăni, (livr.) a (se) pondera. (Două forţe care se ~.) 2. v. compensa.

ECHIDISTÁNŢĂ s. v. neutralitate.

ECHÉR s. (TEHN.) 1. colţar, (rar) vinchel. (~ pentru desenul tehnic.) 2. v. dreptar.

ECHIDISTÁNT adj. v. neutru.

EBULIOMÉTRU s. (FIZ.) ebulioscop.

EBULIOSCÓP s. v. ebuliometru.

ECHILIBRÁRE s. 1. contrabalansare, cumpăneală, cumpănire. (O greutate pusă pentru ~.) 2. v. compensare.

ECHIVALÉNT adj. v. concordant.

ECHIVALÉNŢĂ s. v. concordanţă.

ECHIVÓC adj., s. 1. adj. ambiguu, (livr.), amfibologic. (Exprimare ~.) 2. s. ambiguitate, (livr.) amfibolie. (~ul unei exprimări.) 3. adj. v. neclar. 4. adj. v. confuz. 5. adj. v. dubios.

ECHITÁTE s. v. dreptate.

ECHITÁBIL adj. v. just.

ECHÍPĂ s. (SPORT) formaţie, (englezism) team. (O ~ de fotbal.)

ECHIPÁT adj. v. îmbrăcat.

ECHIPÁRE s. 1. v. îmbrăcare. 2. v. dotare.

ECHIPAMÉNT s. (MIL.) efecte (pl.). (~ al unui ostaş.)

ECHIPÁJ s. v. caleaşcă.

ECHINÍDĂ s. v. arici-de-mare.

ECHIPÁ vb. 1. v. îmbrăca. 2. v. dota.

ECHIMÓZĂ s. v. vânătaie.

ECHILIBRÍSTIC adj. v. acrobatic.

ECHILÍBRU s. 1. stabilitate. (Se asigură ~l navei.) 2. cumpănă, cumpăneală, cumpănire. (A se afla în poziţie de ~.) 3. (rar) statică. (Tulburări de ~.) 4. v. armonie.

ECHILIBRÁT adj. 1. v. armonios. 2. v. calculat. 3. cuminte, cumpănit, raţional, rezonabil, (înv.) rezonat. (Un om ~.) 4. v. cumpătat.

ECLIPSÁ vb. (fig.) a întuneca, a umbri. (I-a ~ pe toţi cu verva sa.)

ECLATÁ vb. v. străluci.

ECLATÁNT adj. v. strălucit, strălucitor.