Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

MALAXÁ, malaxez, vb. I. Tranz. A amesteca (sau a frământa) două sau mai multe materiale pentru a obține un amestec omogen. – Din fr. malaxer.

MALAXÁRE, malaxări, s. f. Acțiunea de a malaxa și rezultatul ei. – V. malaxa.

MALAXÓR, malaxoare, s. n. Mașină care amestecă (sau frământă) diverse materiale pentru a le transforma într-o masă omogenă. – Din fr. malaxeur.

MALAXORÍST, -Ă, malaxorist, s. m. și f. Muncitor care lucrează la malaxor. – Malaxor + suf. -ist.

MÁLDĂR, maldăre, s. n. 1. Mulțime de obiecte de același fel, îngrămădite unele peste altele; p. ext. cantitate mare dintr-o anumită materie. 2. Grămadă de tulpini, de plante secerate, de nuiele, de crengi etc. (legate la un loc). ♦ Grămadă (nu prea mare) de fân, de paie, de iarbă cosită etc. [Var.: máldur s. n.] – Et. nec.

MÁLDUR s. n. v. maldăr.

MALEÁBIL, -Ă, maleabili, -e, adj. 1. (Despre metale) Care poate fi întins în foi subțiri la temperatură inferioară aceleia de topire; (despre alte materiale) care poate fi ușor modelat. 2. Fig. (despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care se adaptează ușor; adaptabil, mlădios, docil. [Pr.: -le-a-] – Din fr. malléable.

MALEABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi maleabil. ♦ Capacitate, ușurință de adaptare. [Pr.: -le-a-] – Din fr. malléabilité.

MALEABILIZÁ, maleabilizez, vb. I. Tranz. A face un material maleabil. [Pr.: -le-a] – Maleabil + suf. -iza.




MALEABILIZÁRE, maleabilizări, s. f. Acțiunea de a maleabiliza și rezultatul ei. [Pr.: -le-a] – V. Maleabiliza.

MALEDÍCȚIE, maledicții, s. f. (Livr.) Blestem; nenorocire, fatalitate. [Var.: maledicțiúne s. f.] – Cf. fr. malédiction.

MALEDICȚIÚNE s. f. v. maledicție.

MALÉFIC, -Ă, malefici, -ce, adj. (Livr.) Care are o influență nefastă, fatală. – Din fr. maléfique.

MALÉIC, -Ă, maleici, -ce, adj. (Chim.; în sintagmele) Acid maleic = acid obținut prin oxidarea benzenului, folosit în industria textilă și chimică la fabricarea uleiurilor. Anhidridă maleică = anhidridă obținută prin încălzirea acidului maleic, folosită în industria chimică. [Pr.: -le-ic] – Din fr. maléique.

MALEOLÁR, -Ă, maleolari, -e, adj. (Anat.) De maleolă, al maleolei. [Pr.: -le-o-] – Din fr. malléolaire.

MALEÓLĂ, maleole, s. f. Fiecare dintre proeminențele situate în partea inferioară a tibiei și a peroneului. – Din fr. malléole.

MALFORMÁȚIE, malformații, s. f. (Med.) Anomalie morfologică congenitală a unui organ, a unui aparat sau sistem sau a unei părți a corpului unei ființe. – Din fr. malformation.

MALGÁȘ, -Ă, malgași, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Madagascarului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Madagascarului sau populației lui; privitor la Madagascar sau la populația lui. – Din fr. malgache.

MALIÁN, -Ă, malieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Mali. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Mali. – Din fr. malien, engl. Malian.

MÁLIC adj.m. (Chim.; în sintagma) Acid malic = acid organic care se găsește în mere și în numeroase vegetale. – Din fr. malique.

MALÍGN, -Ă, maligni, -e, adj. (Despre boli) De natură gravă, foarte primejdios. ◊ Tumoare malignă = tumoare canceroasă. Pustulă malignă = dalac. ♦ (Rar.) Înclinat spre rău, care face rău. [Var.: (înv.) malín, -ă adj.] – Din lat. malignus. Cf. fr. malin.

MALIGNITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este malign, evoluție spre agravare a unei boli. – Din lat. malignitas, -atis. Cf. fr. malignité.

MALIGNIZÁ, malignizează, vb. I. Refl. (Med.; despre celule) A se transforma, a căpăta caracter malign; a se canceriza. – Malign + suf. -iza.

MALIGNIZÁRE, malignizări, s. f. Faptul de a se maligniza.V. maligniza.

MALIGNIZÁT, -Ă, malignizați, -te, adj. Care a devenit malign. – V. maligniza.

MALÍN, -Ă adj. v. malign.

MALÍȚIE, maliții, s. f. (Livr.) Înclinarea de a fi malițios; răutate, malițiozitate. ♦ Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă. [Var.: malițiúne s. f.] – Din fr. malice, lat. malitia.

MALIȚIÓS, -OÁSĂ, malițioși, -oase, adj. (Livr.; adesea adverbial) Răutăcios, caustic. [Pr.: -ti-os] – Din fr. malicieux, lat. malitiosus.

MALIȚIOZITÁTE, malițiozități, s. f. (Livr.) Maliție. [Pr.: -ti-o-] – Malițios + suf. -itate. Cf. it. maliziositá.

MALIȚIÚNE s. f. v. maliție.

 <<   <    9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19    >   >> 
pagina 14 din 149

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2018 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii