Toate definitiile

VENINÁRIȚĂ, veninarițe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe sau trandafirii, care se folosește în medicină pentru proprietățile ei iritante și purgative; avrămeasă (Gratiola officinalis). – Venin + suf. -ariță.

VENINÁRIŢĂ s. (BOT.; Gratiola officinalis) avră-measă, avrămească, (reg.) cârstineasă, milostivă, potroacă, mila-Domnului.

venináriță s. f., g.-d. art. venináriței; pl. veninárițe

venináriță f., pl. e (d. venin). Avrămească, milostivă, potroacă, o buruĭană veninoasă scrofulariacee care crește pin [!] locurĭ umede (gratiola officinális). Are proprietățĭ iritante și purgative și e întrebuințată de popor contra frigurilor, tusiĭ și durerilor de stomah [!].