Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

DECISÍV adj. 1. v. hotărâtor. 2. v. convingător. 3. v. esenţial.

DECIURICÁ vb. v. dezghioca.

DECÍZIE s. 1. hotărâre, rezoluţie. (O ~ adoptată prin consens.) 2. v. voinţă. 3. v. hotărâre. 4. v. sen-tinţă.

DECLAMATÓR s. recitator. (Un bun ~.)

DECLAMÁŢIE s. v. recitare.

DECLAMÁ vb. v. recita.

DECLAMÁRE s. v. recitare.

DECÍZIE s. v. dârzenie, fermitate, hotărâre, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.

DECÂT adv. ca. (E mai în vârstă ~ el.)




DECÍS adj., adv. 1. adj. v. hotărât. 2. adj. v. categorie. 3. adj. v. răspicat. 4. adv. v. categoric.

DECLAMATÍV adj. v. afectat.

DECLAMATÓR adj. v. afectat.

DECLANŞATÓR s. (TEHN.) declanşor.

DECLANŞÓR s. v. declanşator.

DECLANŞÁ vb. 1. v. stârni. 2. v. dezlănţui. 3. v. izbucni.

DECLANŞÁRE s. 1. v. provocare. 2. v. dezlănţuire.

DECLARÁ vb. 1. v. afirma. 2. a comunica. (A ~ ziariştilor ...) 3. v. susţine. 4. a anunţa. (Preşedintele ~ deschisă şedinţa.) 5. v. destăinui. 6. v. mărturisi. 7. v. recunoaşte. 8. a opina, a se pronunţa. (Se ~ în favoarea proiectului.) 9. v. proclama. 10. v. apărea. 11. v. izbucni.

DECLARÁT adj. v. făţiş.

DECLARÁNT s. v. martor.

DECLARÁŢIE s. 1. v. afirmaţie. 2. comunicare. (O scurtă ~ făcută presei.) 3. (înv.) publicaţie. (O ~ oficială a guvernului.) 4. destăinuire, mărtu-risire. (~ de dragoste.) 5. v. depoziţie. 6. v. procla-maţie.

DECLASÁ vb. v. decădea.

DECLÍN s. v. apus, asfinţire, asfinţit.

DECLINÁ vb. (GRAM.) (înv.) a (se) pleca. (A ~ un substantiv.)

DECLINÁ vb. v. apune, asfinţi, coborî, dispărea, pieri, pleca.

DECLÍN s. decadenţă, decădere, regres, (înv.) descreştere, scădenie, scădere, scăpătare, (fig.) apus, crepuscul. (~ al unui imperiu.)

DECLASÁRE s. v. decădere.

DECLASÁT adj. v. decăzut.

DECLINÁŢIE s. v. declinare.

DECLINÁBIL adj. (GRAM.) (înv.) plecat. (Parte de vorbire ~.)

DECLINÁRE s. (GRAM.) declinaţie, flexiune nominală, (înv.) plecare. (~ unui substantiv.)

 <<   <    4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14    >   >> 
pagina 9 din 82

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2018 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii