|
DÉBIT s. v. desfacere, plasare, vindere, vânzare. DÉBIT s. I. v. tutungerie. II. flux. (Are un ~ verbal precipitat.) DEBITÁ vb. v. declama, recita, rosti, spune, vorbi, zice. DEBITÁNT s. tutungiu, (înv., prin Mold. şi Transilv.) traficant. DEBITÁNTĂ s. tutungereasă, tutungioaică. DEBITÁRE s. v. declamare, declamaţie, re-citare, spunere. DEBITÓR s., adj. 1. s., adj. v. datornic. 2. adj. v. datorat. DEBLOCÁ vb. 1. a degaja, a elibera. (A ~ un drum înzăpezit.) 2. (MIL.) a despresura. (A ~ un oraş asediat.) DEBLOCÁRE s. 1. degajare, eliberare. (~ a unui drum înzăpezit.) 2. (MIL.) despresurare. (~ a unei cetăţi asediate.) DEBLOCÁT adj. 1. degajat. (Drumurile sunt ~.) 2. (MIL.) despresurat (Oraş ~.) DEBORDÁ vb. 1. v. revărsa. 2. v. vomita. DEBORDÁNT adj. v. dezlănţuit. DEBORDÁRE s. v. vomitare. DEBURBÁJ s. v. deburbare. DEBURBÁRE s. deburbaj. (~ mustului.) DEBUSOLÁ vb. v. deruta, descumpăni, dezori-enta, încurca, zăpăci. DEBUSOLÁRE s. v. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală. DEBUSOLÁT adj. v. derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, per-plex, zăpăcit. DEBÚT s. v. început. DEBUTÁ vb. 1. v. începe. 2. a se deschide, a începe. (Concertul a ~ cu ...) DEBUTÁNT s. v. începător. DECÁDĂ s. deceniu. (În ultima ~.) DECADÉNŢĂ s. 1. v. declin. 2. v. corupţie. DECAHIDRONAFTALÍNĂ s. v. decalină. DECÁLC s. v. calc. DECALCÁ vb. v. calchia. DECALCÁRE s. calchiere. (~ unui desen pe hârtie de calc.) DECALÍNĂ s. (CHIM.) decahidronaftalină. DECALÓGUL s. art. (BIS.) cele zece porunci. DECANTÁRE s. (CHIM.) decantaţie. |