Dictionar de sinonime
JUDECĂTORÉSC adj. v. judiciar.
JUDECĂTORÍE s. (JUR.) (înv.) judecătoare, scaun, (Litigiu ajuns în faţa ~.)
JUDECĂTÓR s. 1. (JUR.) (înv.) jude, judeţ, (înv., în Transilv.) tăblaş. 2. arbitru, (grecism înv.) eretocrit. (~ într-un litigiu.)
JUDECÍE s. (IST.) parte, unghi. (~ era o unitate administrativ-teritorială.)
JUDECĂTOREÁSĂ s. (JUR.) (înv.) judeceasă.
JUDÉŢ s. 1. (IST.) şoltuz, (prin Mold.) voit. (~ al unui oraş.) 2. (înv.) sud, (înv., în Bucov.) beţârc, (înv., în Transilv.) comitat, (înv., în Mold.) ţinut, (înv., în Transilv.) varmeghie. (~ul Bihor.)
JUDICIÓS adj., adv. 1. adj. v. chibzuit. 2. adj. bun, chibzuit, folositor, gândit, înţelept, raţional, rezonabil, socotit, util, (fig.) sănătos. (Un sfat ~.) 3. adv. chibzuit.
JUDICIÁR adj. (JUR.) judecătoresc, (înv.) dicani-cesc. (Procedură ~.)
JUDICIOZITÁTE s. v. chibzuială.
JUDEŢEÁN adj. (înv., în Mold.) ţinutal. (Autori-tăţile ~ene.)
JUG s. v. amnar, ceafă, rezemătoare.
JUG s. 1. jujeu, (reg.) hădărău. (~ la gâtul porcilor, al viţeilor.) 2. (TEHN.) (reg.) război. (~ la joagăr.)
JUGĂNÍRE s. v. castrare.
JUGĂNÍ vb. v. castra.
JUGĂNÍT s. v. castrare.
JUGĂNÍT adj. v. castrat.
JUDÉŢ s. v. acţiune, animozitate, cauză, ceartă, conflict, decizie, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, hotărâre, învrăjbire, judecată, judecător, litigiu, neînţelegere, primar, proces, sentinţă, verdict, vrajbă, zâzanie.
JUGĂRÉL s. v. dumbeţ.
JUGULÁRE s. f. gâtuire, strangulare, sugrumare.
JUGĂRÉŢ s. v. dumbeţ.
JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
JULÍ vb. a (se) jupui, a (se) zdreli, a (se) zgâria, (pop.) a (se) beli, a (se) stropşi, (înv. şi reg.) a (se) rujdi, (prin Olt.) a (se) mezdri. (Şi-a ~ pielea de la deget.)
JUJÉU s. v. jug.
JULÍT adj. jupuit, zdrelit. (Are degetul ~.)
JUISÓR s. v. petrecăreţ.
JULÍRE s. julit, jupuire, jupuit, zdrelire, zdrelit. (~ unui deget.)
JULITÚRĂ s. (MED.) jupuitură, zdrelitură. (O ~ la un deget.)
JULÍT s. v. julire.
JUMĂRI s. pl. 1. (reg.) scrijele (pl.). (~ din slănină.) 2. omletă, (reg.) papară, prajilă, (nordul Mold., Bucov. şi nordul Transilv.) papă, (Transilv. şi Ban.) păpăradă, ratotă, (Mold. şi Bucov.) scrob, (înv., în Transilv.) sfungată. (~ de ouă.)
JUMĂTÁTE s. v. nevastă, soţie.