![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeRÓCĂ s. v. roua-cerului. RÓCĂ s. (GEOL.) 1. piatră, (înv.) stâncă. (O ~ dură.) 2. rocă clastică v. rocă detritică; rocă colectoare v. rocă magazin; rocă detritică = rocă clastică; rocă efuzivă = vulcanit, rocă vulcanică; rocă eruptivă v. rocă magmatică; rocă magazin v. rocă colectoare; rocă magmatică = rocă eruptivă; rocă organogenă v. biolit; rocă sedimentară v; rocă vulcanică = vulcanit, rocă efuzivă. ROCHIA-CÉRULUI s. v. rourică. ROCHIOÁRĂ s. v. rochiţă. ROCHIA-RÂNDUNÉLEI s. v. rochiţa-rândunelei, rochiţa-rândunicii, volbură. ROCHES MOUTONNÉES s. pl. (GEOGR.) spinări de berbec. RÓCHIE s. v. foi, fustă, poală. ROCHÍŢĂ s. 1. (reg.) rochioară. 2. (BOT.) rochiţa-rândunelei (Convolvulus arvensis) = volbură, rochiţa-rândunicii, (pop.) poponeţ, (reg.) cămaşa-lui-Dumnezeu, cămaşa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochiţa-păsăricii, rochiţa-păsăruicii, (prin Munt. şi Olt.) răcorele (pl.); rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) = volbură, rochiţa-rândunelei, (pop.) poponeţ, (reg.) cămaşa-lui-Dumnezeu, cămaşa-Maicii-Domnului, poala-Maicii-Domnului, poala-rândunicii, rochia-rândunelei, rochiţa-păsăricii, rochiţa-păsăruicii, (prin Munt. şi Olt.) răcorele (pl.). ROCHIŢA-PĂSĂRÍCII s. v. rochiţa-rândunelei, rochiţa-rândunicii, volbură. ROCHIŢA-PĂSĂRÚICII s. v. rochiţa-rându-nelei, rochiţa-rândunicii, volbură. ROCK s. v. rock and roll. ROCK AND RÓLL s. (MUZ.) rock, pop. RÓCOŞ s. v. răscoală, răsculare, răzme-riţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă. RÓCIU s. v. crâsnic, minciog. ROCOŞÁN adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat. ROCOŞEÁLĂ s. v. răscoală, răsculare, răz-meriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă. ROCOŞÍRE s. v. răscoală, răsculare, răzme-riţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă. ROCOŞÍ vb. v. răscula, răzvrăti, revolta, ridica. ROCOŞÉNIE s. v. răscoală, răsculare, răz-meriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă. ROCOŞÍT adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat. ROCOŞÉLNIC adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat. ROCOŞITÓR adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat. ROCOŞÍT s. v. răscoală, răsculare, răzme-riţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă. ROCOŞITÚRĂ s. v. răscoală, răsculare, răz-meriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă. ROCOŢEÁ s. (BOT.; Stellaria graminea) (reg.) intiţă, ochişor, răcovină, râhnă, sclipeţ, steluţă, buruiana-junghiului, iarba-căşunatului. ROD s. (BOT.) 1. v. fruct. 2. v. recoltă. 3. bucate (pl.), recoltă, (înv.) vipt. (A strâns ~ul câmpului.) 4. rodul-pământuluí (Arum maculatum) = (reg.) ungureancă, mana-pământului, piciorul-viţelului, porumbul-cucului, rădăcină-de-friguri, (Transilv.) aron, (Ban.) călindar, (Transilv.) cocoşoaică, hribă, mărceţ, (Ban.) timp, barba-lui-Aron. RODÁJ s. v. rodare. ROCOŢÉL s. v. cuişoriţă, răcovină. RODANÚRĂ s. (CHIM.) sulfocianură, tiocianat. RODÍ vb. 1. (reg.) a înrodi. (O plantă care ~.) 2. a da, a face, a produce. (Pomul ~ multe mere.) 3. a produce, (înv. şi pop.) a odrăsli. (O regiune care ~ multe grâne.) |