Dictionar de sinonime
RÂNCED adj. alterat, descompus, stricat. (Untură ~.)
RÂNCĂLUÍ vb. v. boncăi, boncălui, mugi, rage, zbiera.
RÂNCHEZÁT s. v. nechezat.
RÂNCHEZĂTÓR adj. v. nechezător.
RÂND s. 1. (înv. şi pop.) şir, (livr. înv.) linie. (Un ~ dintr-un text.) 2. (MIL.) şir, (înv. şi reg.) stroi. (Un ~ de ostaşi aliniaţi.) 3. v. convoi. 4. şir, şirag, (reg.) ord, şar, (înv.) rang. (Un ~ de plopi.) 5. (înv.) orânduială. (~ într-o succesiune.) 6. v. tagmă. 7. dată, (reg.) vers. (În trei ~uri am fost la el.) 8. serie. (Cloşca scoate un nou ~ de pui.)
RÂNCHEZĂTÚRĂ s. v. nechezat.
RÂNDUÍ vb. 1. v. aranja. 2. v. alinia. 3. a rostui, (pop.) a rosti. (A ~ cele necesare.) 4. v. succeda. 5. v. institui. 6. v. orândui. 7. v. hărăzi.
RÂNDÁŞ s. servitor, slugă. (~ la un moşier.)
RÂND s. v. cat, ciclu, datină, etaj, fel, menstruaţie, nivel, obicei, period, rânduială, tradiţie, uz, uzanţă.
RÂNDUÍ vb. v. comanda, curăţa, decide, deretica, desemna, dispune, face, fixa, hotărî, învesti, numi, ordona, porunci, pune, scutura, stabili, statornici, strânge.
RÂNDUIÁLĂ s. 1. v. aranjare. 2. v. alcătuire. 3. v. or-dine. 4. v. întocmire. 5. ordine, organizare, rost. (~ lumii nu se schimbă uşor.) 6. v. disciplină. 7. ordine, regulă, rost, socoteală, (pop.) seamă, (înv. şi reg.) soroc. (Ştie ~ lucrurilor.) 8. v. datină. 9. v. uzanţă. 10. rost, (pop.) seamă, (prin Transilv.) agod. (Ştie ~ nunţii.) 11. v. ceremonial. 12. normă, precept, principiu, regulă, (înv.) pravilă, tocmeală. (~ de viaţă.)
RÂNDUÍRE s. v. aranjare.
RÂNDUIÁLĂ s. v. bir, categorie, clasă, dare, destin, dispoziţie, fatalitate, grup, grupare, hotărâre, impozit, menire, noroc, ordin, poruncă, predestinare, soartă, ursită, zodie.
RÂNDUNEÁ s. 1. v. rândunică. 2. rândunea-maritimă-mică (Sterna sandvicensis) v. pescăruş.
RÂNDUNÉL s. (ORNIT.) (reg.) rândunic, rândunicoi, rândunoi. (~ul este bărbătuşul rândunicii.)
RÂNDUÍT adj. 1. v. aranjat. 2. v. aliniat. 3. v. anu-mit.
RÂNDUNEA-DE-NOÁPTE s. v. lipitoare, păpă-ludă.
RÂNDUNEÁ s. v. lăstun.
RÂNDUNÉLĂ s. v. rândunea, rândunică.
RÂNDUNÍC s. v. rândunel.
RÂNDUNÍCĂ s. (ORNIT.; Hirundo rustica) rândunea, (reg.) rânduniţă, (înv.) rândunelă.
RÂNDUNICADÓMNULUI s. v. codobatură, prundar, prundaş.
RÂNDUNICĂ-DE-FEREÁSTRĂ s. v. lăstun.
RÂNDUNICĂ-DE-ÁPĂ s. v. lăstun-de-mal.
RÂNDUNICĂ-DE-LÚT s. v. lăstun-de-mal.
RÂNDUNÍCĂ s. v. lăstun, maia, străgălie.
RÂNDUNICĂ-DE-MÚNTE s. v. drepnea.
RÂNDUNICĂ-DE-PĂDÚRE s. v. drepnea
RÂNDUNICĂ-DE-MÁRE s. v. chirighiţă, pescăruş, râbar.
RÂNDUNICĂ-DE-PĂMÂNT s. v. lăstun-de-mal.