Dictionar de sinonime

TÂRLAMÂRLA adv. v. brusc, deodată, fulgerător, instantaneu, odată, repede, scurt, subit.

TÂRLIOÁRĂ s. v. târliţă.

TÂRÂTÓR adj. (BOT.) repent. (Plante ~oare; tulpini ~oare.)

TÂRLULÍŢĂ s. v. târliţă.

TÂRLÚŢĂ s. v. târliţă.

TÂRLĂ s. v. staul.

TÂRLÍC s. (Transilv. şi Maram.) topancă. (Purta ~i în picioare.)

TÂRLÍŢĂ s. (reg.) târlioară, târlişoară, târluliţă, târluţă. (O târlă mică sau o ~.)

TÂRNĂ s. v. coşarcă, stup.

TÂRNÁŢ s. v. foişor, prispă.

TÂRMÂC s. v. rariţă.

TÂRN s. măturoi, (reg.) felezeu, leasă, târş. (Un ~ pentru măturatul străzilor.)

TÂRN s. v. pleavă, porumbar, porumbel.

TÂRLIŞOÁRĂ s. v. târliţă.

TÂRNĂCÓP s. (reg.) cioancă, gheunoi, motâcă, pioc, săpoi, ţiu, ţucloi, (Mold.) cazma, (prin Ban.) chilăviţă, (Munt.) chirlopan, ciocan, (Transilv.) crampen, (prin Transilv.) săpălău, (prin vestul Transilv.) târsă. (Sapă cu ~ul.)

TÂRNÓG s. v. coşarcă.

TÂRNEÁŢĂ s. v. coşarcă.

TÂRNOÁŢĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.

TÂRNOMÁTĂ s. v. pleavă.

TÂRNOSÁNIE s. v. consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.

TÂRNOSEÁLĂ s. v. consacrare.

TÂRNOSÍ vb. (BIS.) a consacra, a sfinţi. (A ~ o biserică.)

TÂRNOSÍ vb. v. ameţi, atinge, bate, boţi, chercheli, îmbăta, jegoşi, lovi, mânji, mototoli, murdări, păta, şifona, tur-menta.

TÂRNOSÍT adj. (BIS.) sfinţit. (Biserică ~.)

TÂRNOSÍT adj. v. ameţit, băut, beat, cher-chelit, îmbătat, turmentat.

TÂRNOSÍRE s. (BIS.) consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, (înv.) obnovlenie, rodină, sfinţenie, târnosanie, târnositură. (ă unei biserici.)

TÂRNOSITÚRĂ s. v. consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.

TÂRNOSLÍV s. v. corcoduş.

TÂRNOSLÍVĂ s. v. corcoduşă, porumbă, po-rumbea, scoroambă.

TÂRNUÍ vb. v. atinge, bate, lovi, părui.