TABÁC s. v. argăsitor, tăbăcar, tutun, tutun turcesc.

TABACHÉRĂ s. portţigaret, (rar) porttabac, portţigar, (Ban., Transilv. şi Bucov.) picsă, (prin Transilv.) tarţă, (înv.) tabacherniţă, (arg.) magazie. (Îşi ţine ţigările în ~.)

TABACHÉRĂ s. v. cap.

TABACHÉRNIŢĂ s. v. portţigaret, tabacheră.

TABACIÓC s. v. tutun.

TABAGÍSM s. (MED.) nicotinism.

TABALHANÁ s. v. argăsitorie, tăbăcărie.

TABÁN s. v. branţ, călcâi, leaţ, plaz, prispă, şipcă, talpă.

TABANÁ s. v. argăsitorie, tăbăcărie.

TABÁNĂ s. v. smochină.

TABARDÓS s. v. rachiu.

TÁBĂ s. v. chip, efigie.

TÁBĂRĂ s. v. armată, gloată, oaste, oştire, popas, putere, trupe.

TÁBĂRĂ s. 1. (MIL.) bivuac, (înv.) conac. (Trupele s-au adăpostit în ~.) 2. (MIL.) campament, lagăr, (înv.) sălaş, tabie. (~ unui regiment.) 3. (MIL.) cantonament, (reg.) stanişte. (~ oştilor.) 4. v. castru. 5. (SPORT) cantonament. (~ de box de la Sinaia.) 6. grupare, partidă, (înv.) parte, partid. (Fruntaş al ~erei unioniste.) 7. ceată, grup. (S-au împărţit în două ~ere.) 8. parte. (Ce se aude din ~ adversă?)

TABÉL s. v. cadru, peisaj, planşă, privelişte, scenă, tablou, vedere.

TABÉL s. 1. (rar) tabelă, (înv.) tablă, tablou. (A completat un ~.) 2. listă, (înv.) izvod. (Un ~ al locatarilor.) 3. tablă. (~ înmulţirii.)

TABELÁR s. v. curier, mesager, ştafetă.

TABÉLĂ s. v. cadastru, carte funciară, carte funduară, tabel, tablă, tăbliţă.

TABERNÁCUL s. (BIS.) 1. cortul mărturiei. (~ la vechii mozaici.) 2. altar. (~ într-un templu mozaic.) 3. v. chivot.

TÁBES s. (MED.) (rar) ataxie locomotrice.

TABÉTIC adj., s. (MED.) (rar) ataxic.

TÁBIE s. v. bastion, campament, castru, lagăr, redută, tabără.

TABIÉT s. v. chef, dispoziţie, dorinţă, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.

TABIÉT s. 1. (mai ales la pl.) apucătură, deprin-dere, obicei, obişnuinţă, (înv.) taifet. (Are ~urile lui zilnice.) 2. siestă, (înv. şi reg.) paidos. (A-şi face ~ul.)

TABIETLÍU adj., s. v. maniac.

TABIETLÍU adj. v. meticulos, pedant, scru-pulos, tipicar.

TABLÁ s. v. tavă, tipsie.

TABLÁ-BAŞÁ adv. v. bine, comod, confortabil.

TÁBLĂ s. v. brazdă, carton, copertă, curte de casaţie, fund, glaf, învelitoare, lecţie, mucava, oblon, pervaz, placă, planşă, plantă, plită, răzor, scoarţă, solă, strat, tabel, talpă, tarla, tavă, tăblie, tăbliţă, temă, tipsie.

TÁBLĂ s. 1. tinichea, (Transilv. şi Ban.) pleu. (Lighean de ~.) 2. (înv. şi reg.) tabelă. (~ de scris cu creta.) 3. tablă de materii = conţinut, cuprins, sumar, (înv.) registru, scară, sumă, (grecism înv.) pinax. (~ a unui tratat.) 4. tabel. (~ înmulţirii, scrisă pe unele caiete.)