Dictionar de sinonime

TÂRŞÍT adj. v. crăcănat, defrişat, despădurit, despuiat, dezbrăcat, dezgolit, gol, neîmbrăcat, nud, teşit, turtit.

TÂRŞITOÁRE s. v. netezitoare.

TÂRŞUÍT s. v. târnuială, târnuire, târnuit.

TÂRŞÂÍ vb. v. târî.

TÂRŞÂIÁLĂ s. v. târşâit.

TÂRŞÍT s. v. grăpare, grăpat, praşilă, prăşire, prăşit, sapă, săpare, săpat.

TÂRŞUÍ vb. v. târnui.

TÂRŞUIÁLĂ s. v. târnuială, târnuire, târnuit.

TÂRTĂRIŢĂ s. v. repede.

TÂRTĂ s. v. târtiţă.

TÂRTÁN s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.

TÂRŞÂÍT s. târşâială, târşâitură. (~ul papucilor.)

TÂRŞÂITÚRĂ s. v. târşâit.

TÂRTĂÍ vb. v. drăcui, înjura, ocărî, râde.

TÂRTIŢĂ s. (ANAT.) (reg.) târtă, (prin Olt. şi Munt.) şelteaţă. (~ păsării.)

TÂRTÂÍTĂ s. v. gaz, pârţ, vânt.

TÂRZIÉLNIC adj. v. ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, şovăielnic, şovăitor.

TÂRŢI interj. v. vacs.

TÂRZÍU adj. 1. înaintat. (La o oră ~ie.) 2. v. tardiv.

TÂRŢ interj. v. pârţ.

TOÁIE s. v. bulboacă, bulboană, iarbă-mare, ochi, omag, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.

TOACĂGÚRĂ s., adj. v. clănţău, flecar, gura-liv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.

TOÁCA s. (BIS.) (reg.) tocălie. (~ mănăstirii.)

TOÁCA s. art. v. pegas.

TÂRZÍU adj. v. greoi, încet, lent, moale, molatic, molâu.

TOALÉTĂ s. v. chiuvetă, lavabou, lavoar.

TOALÉTĂ s. v. closet.

TOÁIPĂ s. v. bardă, toporişcă.

TOÁNĂ s. 1. (mai ales la pl.) v. capriciu. 2. (la pl.) v. dispoziţie.

TOÁNCĂ s. v. bulboacă, bulboană, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, ochi, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.