Dictionar de sinonime
MĂRÓS adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megalo-man, mândru, orgolios, semeţ, trufaş, ţanţoş, vanitos.
MĂRŞĂLUÍ vb. (MIL.) a mărşui, (reg.) a marşirui, a mărşuli. (Trupele ~.)
MĂRŞĂLUÍRE s. (MIL.) mărşuire. (~ trupelor.)
MĂRŞUÍ vb. v. mărşălui.
MARŞUÍRE s. v. mărşăluire.
MĂRŞULÍ vb. v. mărşălui, mărşui.
MĂRTÁŞ s. v. sos.
MĂRTURÍ vb. v. adeveri, afirma, arăta, atesta, certifica, confirma, declara, demon-stra, dovedi, întări, mărturisi, proba, relata, sprijini, spune, stabili, susţine, zice.
MĂRTURÍE s. 1. v. depoziţie. 2. v. probă. 3. v. ade-verinţă. 4. v. dovadă. 5. atestare, dovadă, probă. (Iată o ~ elocventă pentru cele arătate.)
MĂRTURÍE s. v. cunoştinţă, informaţie, învăţătură, martir, martiraj, martiriu, martor, mucenic, mucenicie, normă, precept, principiu, regulă, supliciu, ştire, veste.
MĂRTURISÍ vb. 1. v. afirma. 2. a declara, a recunoaşte. (Şi-a ~ crima.) 3. v. destăinui. 4. v. spovedi. 5. (BIS.) a (se) spovedi, (înv. şi reg.) a (se) griji, (înv.) a (se) duhovnici. (S-a ~ preotului.) 6. v. confirma. 7. a accepta, a admite, a recunoaşte. (Până la urmă a ~ că aşa este.)
MĂRTURISÁNIE s. v. declaraţie, depoziţie, mărturie, mărturisire.
MĂRTURISÍ vb. v. predica, propaga, propovădui, răspândi.
MĂRTURISÍRE s. 1. v. afirmaţie. 2. v. depoziţie. 3. v. recunoaştere. 4. v. destăinuire. 5. v. declara-ţie. 6. v. destăinuire. 7. v. spovedanie.
MĂRTURISÍRE s. v. predicare, propagare, propovăduire, răspândire.
MĂRŢĂÍ vb. v. măcăi.
MĂRTURISITÓR s. v. confesor, duhovnic, martir, martor, mucenic, predicator, propagator, propovăduitor.
MĂRTURISÍT adj. v. făţiş.
MĂRTURISÍRI s. pl. v. strigări, vestiri.
MĂRŢIŞÓR s. v. ament, martie.
MĂRTURISITÚRĂ s. v. mărturisire, predicare, propagare, propovăduire, răspândire, spovedanie, spovedire.
MĂRTURISITÓR adj. v. doveditor, justificativ, justificator, probator.
MĂRŢĂRÚŞ s. v. mărţişor.
MĂRŢIŞÓR s. (pop.) marţ, (reg.) mărţăruş, mărţiguş. (Poartă ~ la butonieră.)
MĂRÚNCĂ s. v. parpian, vetrice.
MĂRUL-LÚPULUI s. v. curcubeţea, curcubeţică, dalac, omag, remf.
MĂRUL-PÓRCULUI s. v. ciumăfaie, laur.
MĂRÚN s. v. vetrice.
MĂRUL-CÚCULUI s. v. iarbă-de-lingoare.
MĂRULLUIADÁM s. (ANAT.) (pop.) nodul gâtului.