![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeDERÚTĂ s. v. dezorientare. DERVELÍ vb. v. jegoşi, mânji, murdări, păta. DES adj., adv. 1. adj. v. compact. 2. adj. v. apropiat. 3. adj. bătut. (Ţesătură ~.) 4. adj. v. bogat. 5. adj. v. adânc. 6. adj. frecvent, repetat. (Vizite ~.) 7. adv. v. adesea. 8. adj., adv. grăbit, iute, rapid. (Respiraţie ~; respiră ~.) DERVELÍT adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios. DESĂRCINÁRE s. descăunare, eliberare, scoatere. (~ cuiva dintr-o funcţie.) DESÁGĂ s. v. traistă. DESĂGÍ vb. v. burduşi, ghemui, îndesa, înghesui, îngrămădi, ticsi. DESĂRCINÁ vb. a descăuna, a elibera, a scoate. (L-a ~ din funcţie.) DESĂVÂRŞÍT adj. 1. v. perfect. 2. v. ireproşabil. 3. v. sfânt. 4. v. nemărginit. 5. v. absolut. DESĂVÂRŞÍRE s. 1. v. perfecţionare. 2. deplinătate, plenitudine, plinătate, (înv.) plinăciune, plineală. (Sentiment de ~.) 3. v. perfecţiune. 4. v. sublim. 5. perfecţiune, puritate. (~ liniilor ei.) DESĂVÂRŞÍ vb. 1. v. perfecţiona. 2. a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a realiza. (Şi-a ~ opera.) 3. a se realiza. (S-a ~ ca poet.) 4. a încheia, a sfârşi, a termina. (A ~ opera începută de alţii.) DESCALIFICÁ vb. v. dezonora. DESCĂLECÁ vb. (înv.) a pedestri. (A ~ de pe cal.) DESCĂLŢÁRE s. descălţat, scoatere, tragere. (~ pantofilor din picioare.) DESCĂLŢÁT s. v. descălţare. DESCĂLŢÁT adj. v. desculţ. DESCĂLECÁRE s. (IST.) (înv.) aşezământ. (~ Ţării Moldovei.) DESCĂLŢÁ vb. a scoate, a trage, (reg.) a desculţa. (~ pantofii din picioare.) DESCĂRCÁ vb. 1. a deşerta, a goli, (rar) a vida, (pop.) a zvânta, (înv. şi reg.) a scurge, (prin vestul Munt.) a sicni. (~ roaba.) 2. a trage, (înv. şi pop.) a slobozi. (A ~ pistolul.) DESCĂPĂŢÂNÁ vb. v. decapita. DESCĂRCĂTÓR adj. justificativ. (Un act ~.) DESCĂRCÁRE s. 1. descărcat, deşertare, deşertat, golire, golit. (~ conţinutului unei roabe.) 2. tragere, (înv. şi pop.) slobozire. (~ pistolului.) DESCĂRCÁT s. v. descărcare. DESCĂRCĂTÚRĂ s. v. împuşcătură. DESCĂRNÁ vb. 1. a cărnosi, a şerui, (reg.) a cărnui. (~ pieile, în tăbăcărie.) 2. a se scofâlci. (Obrazul i s-a ~.) DESCĂTUŞÁ vb. a (se) desfereca. (S-a ~ din cătuşe.) DESCĂRNÁRE s. 1. cărnosire, şeruire, (reg.) cărnuire. (~ a pieilor, în industria tăbăcăriei.) 2. scofâlcire. (~ obrazului.) DESCĂTUŞÁRE s. v. dezrobire, eliberare, emancipare, emancipaţie, liberare. DESCĂTUŞÁT adj. desferecat. (Prizonier ~.) DESCĂRNÁT adj. scofâlcit. (Un obraz ~.) |