Dictionar de sinonime
DESCÂNTĂTÚRĂ s. v. descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.
DESCÂNTEC s. v. vrajă.
DESCLEIÉRE s. (TEXT.) dezancolare. (~ unei ţesături.)
DESCLEIÁ vb. (TEXT.) a dezancola. (A ~ o ţesătură.)
DESCLOCÍ vb. a răscloci. (A ~ o cloşcă.)
DESCOÁSE vb. (reg.) a strica. (A ~ o haină.)
DESCOÁSE vb. v. chestiona, interoga, iscodi, întreba.
DESCOMPÚNE vb. 1. a (se) desface, a (se) despărţi, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui. (Produsul dezintegrării se ~ în particule.) 2. v. putrezi. 3. v. altera. 4. v. râncezi.
DESCOMPLETÁ vb. a (se) desperechea.
DESCOMPLETÁRE s. desperechere.
DESCOMPLETÁT adj. desperecheat, disparat, stingher. (Un pantof ~.)
DESCOLĂTĂCÍRE s. v. descolăcire.
DESCOLĂCÍRE s. (pop.) descolătăcire.
DESCOLĂTĂCÍ vb. v. descolăci.
DESCOLĂCÍ vb. (pop.) a (se) descolătăci.
DESCOJÍRE s. 1. cojire. (~ unui fruct.) 2. cojeală, cojire, jupuire. (~ trunchiului unui arbore.)
DESCOJÍT adj. 1. cojit. (Fruct ~.) 2. cojit, jupuit. (Trunchi de copac ~.)
DESCOJÍ vb. 1. a coji. (A ~ o legumă, un fruct.) 2. a coji, a jupui, (rar) a despuia, (reg.) a scorţăli, (prin Transilv.) a măzga. (A ~ trunchiul unui arbore.)
DESCLIRONOMISÍ vb. v. dezmoşteni.
DESCOMPÚNERE s. 1. desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire. (~ în particule a unui corp dezintegrat.) 2. v. putrefacţie. 3. v. alterare. 4. v. rân-cezire.
DESCOMPÚNE vb. v. dezmembra.
DESCOMPÚS adj. v. dezmembrat.
DESCOMPÚNERE s. v. corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, des-frâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembra-re, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
DESCOMPÚS adj. 1. v. putred. 2. v. alterat. 3. v. rân-ced.
DESCONSIDERÁ vb. v. dispreţui.
DESCONSIDERÁRE s. 1. v. dispreţuire. 2. v. dispreţ.
DESCONSIDERÁT adj. dispreţuit. (O persoană ~.)
DESCONSILIÁ vb. v. desfătui.
DESCOPERÍ vb. 1. v. dezveli. 2. v. găsi. 3. v. inventa. 4. a afla, a ghici, (rar) a bănui. (Ai ~ ce am vrut să spun.) 5. a dezvălui, a revela, (livr.) a decela. (Nu i-am putut ~ marea mea taină.) 6. (rar) a surprinde. (A ~ infracţiunea.) 7. a stabili. (El e cel care a ~ etimologia cuvântului.)
DESCOPERÍRE s. 1. v. dezvelire. 2. v. găsire.