![]() Caută
Traducere
|
Dictionar de sinonimeDELĂSĂTÓR adj. 1. v. indiferent. 2. v. neglijent. DELĂTURÁ vb. v. elimina, înlătura, scoate, suprima. DELĂSÁRE s. 1. v. indiferenţă. 2. v. neglijenţă. DELEGÁ vb. v. autoriza. DELECTÁRE s. 1. v. încântare. 2. v. desfătare. DELEGÁŢIE s. 1. împuternicire, mandat, procură, (livr.) abilitate, (înv.) procuraţie, vechilet, vechilimea, vechilâc, (grecism înv.) plirexusiotită. (I-a dat o ~ pentru a-l reprezenta.) 2. (înv.) ambasadă, solie. (A trimis împăratului o ~.) DELIBERÁ vb. v. chibzui. DELEGÁT s. emisar, împuternicit, mesager, repre-zentant, sol, trimis, (prin Transilv.) mânat, (înv.) misit, rugător, solitor. (~ al unui stat străin.) DELFÍNUL s. art. (ASTRON.) (pop.) crucea (art.). (~ este numele unei constelaţii boreale.) DELIBERÁRE s. 1. v. chibzuire. 2. v. dezbatere. DELIBERÁT adj., adv. v. intenţionat. DELICTUÁL adj. (JUR.) delictuos. (Faptă cu ca-racter ~.) DELÍCIU s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă. DELÍCT s. (JUR.) vină, (înv.) vegheată. (Pentru ce ~ a fost judecat?) DELICIÓS adj. v. gustos DELICIÓS adj. v. captivant, cuceritor, desfătător, fascinant, fermecător, încântător, răpitor, seducător. DELÍCIU s. savoare. (~ul unei mâncări.) DELICATÉŢE s. fineţe, gingăşie, graţie, suavitate. (Gesturi pline de ~.) DELICÁT adj. 1. fin, gingaş, graţios, suav, (Mold. şi Munt.) scarandiv, (fig.) dulce. (O fată ~; cu gesturi ~.) 2. v. ales. 3. v. debil. 4. v. dificil. DELICTUÓS adj. v. delictual. DELIMITÁRE s. 1. circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire. (~ unui teren.) 2. v. profilare. 3. v. re-strângere. DELIMITÁ vb. 1. a circumscrie, a demarca, a hotărnici, a limita, a marca, a mărgini, (înv.) a hotărî, a semna. (A ~ un teren.) 2. v. mărgini. 3. v. profila. 4. v. restrânge. DELIMITÁT adj. 1. circumscris, demarcat, limitat, mărginit (Un teren ~; o suprafaţă ~.) 2. circumscris, finit, limitat, mărginit. (Valori ~.) DELIRÁ vb. (MED.) a aiura, (înv. şi reg.) a bâigui, (Olt.) a lozi. (Bolnavul ~ din cauza febrei.) DELIMITATÓR adj. v. delimitativ. DELINTERSÁRE s. lintersare. (ă seminţelor de bumbac.) DELIMITATÍV adj. delimitator, limitativ, restrictiv. (Element ~.) DELÍR s. (MED.) aiurare, aiureală, delirare, (înv. şi reg.) bâiguială, bâiguire. (~ ul unui bolnav febril.) DEMÉNŢĂ s. 1. v. nebunie. 2. demenţă precoce = schizofrenie. DEMASCÁRE s. autodemascare, trădare. |