Dictionar de sinonime
HETEROPTÉR s. (ZOOL.) hemipter.
HETEROZÓM s. v. alozom.
HEXACIANOFERÁT s. v. fericianură.
HEXACLORCICLOHEXÁN s. v. analcid.
HEXAEDRU REGULÁT s. v. cub.
HEXAHIDROXIANTIMONIÁT s. (CHIM.) antimoniat.
HI interj. di!, (reg.) ţu! (~!, Bălane!)
HEXAPÓD s. v. insectă.
HIBERNÁŢIE s. v. hibernare.
HIALOPLÁSMĂ s. v. ectoplasmă.
HÍBĂ s. v. cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
HEXAMETILENTETRAMÍNĂ s. v. urotropină.
HIBERNÁRE s. v. hibernaţie.
HIBRÍD adj., s. 1. adj. v. corcit. 2. s. corcitură.
HIBERNARE ARTIFICIÁLĂ s. v. hibernoterapie.
HIBERNOTERAPÍE s. (MED.) hibernare artificială.
HIBRIDÁ vb. v. corci.
HIBRIDÁRE s. v. corcire.
HICI adv. v. defel, deloc, nicicum, nicidecum.
HIDROAEROPLÁN s. v. hidroavion.
HICLENÍE s. v. felonie.
HIBRIDIZÁRE s. v. corcire.
HIDRARGÍR s. v. mercur.
HIDRÁT s. v. hidroxid.
HIDRAT DE CARBÓN s. v. glucidă.
HIDROAVIÓN s. (AV.) (ieşit din uz) hidroaeroplan.
HIDÓS adj. 1. v. urât. 2. v. dezgustător.
HIDRARGILÍT s. (MIN.) gibbsit.
HIDROCARBÚRĂ s. (CHIM.) hidrocarbură acetile-nică v. alchină; hidrocarbură aromatică v. arenă; hidrocarbură cicloparafinică v. ciclan; hidrocarbură olefinică v. alchenă; hidrocarbură parafinică v. alcan.
HIDROFÚG adj. v. hidrofob.