Toate definitiile

SAMAVOLNICÍE, samavolnicii, s. f. Faptul de a acționa după bunul plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; act samavolnic. – Samavolnic + suf. -ie.

SAMAVOLNICÍE s. 1. v. abuz. 2. v. tiranie.

samovolnicíe f. (d. samovolnic). Rar. Arbitrar, procedură samovolnică. – Și sama-.

samavolnicíe s. f., art. samavolnicía, g.-d. art. samavolnicíei; pl. samavolnicíi, art. samavolnicíile