Toate definitiile

RAPÁCE, rapaci, -ce, adj. (Livr.) Hrăpăreț, lacom, apucător, hapsân. – Din fr., it. rapace, lat. rapax, -acis.

RAPÁCE adj. v. aprig, apucător, hrăpăreţ, lacom, nesătul, prădalnic, răpitor.

RAPÁCE adj. invar. Răpitor; hrăpăreț, apucător, lacom. [< it. rapace, cf. fr. rapace].

RAPÁCE adj. lacom, hrăpăreț, apucător. (< fr., it. rapace, lat. rapax, -acis)

*rapáce adj. (lat. rapax, -ácis, d. rápere, a răpi). Răpitor, care se răpede [!] la pradă: vulturiĭ îs păsărĭ rapace. Fig. Lacom de cîștig, jăfuitor: un cămătar rapace.

rapáce adj. m., pl. rapáci; f. sg. și pl. rapáce