Toate definitiile

RABATÓR, rabatoare, s. n. Organ al unor mașini agricole care are rolul de a susține plantele în timpul tăierii și de a le apleca pe platforma mașinii. – Din fr. rabattoir.

RABATÓR s.n. Organ al unor mașini agricole care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. [Cf. fr. rabattoir].

RABATÓR s. n. organ al unor mașini agricole de recoltat care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. (< fr. rabattoire)

rabatór s. n., pl. rabatoáre