Toate definitiile

PALEONTOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale. [Pr.: -le-on-] – Din fr. paléontologie.

PALEONTOLOGÍE s. 1. paleobiologie. 2. paleonto-logie animală v. paleozoologie; paleontologie vegetală v. paleobotanică.

PALEONTOLOGÍE s.f. Ramură a geologiei care studiază viețuitoarele fosile existente în sedimentele scoarței terestre. [Gen. -iei. / < fr. paléontologie, cf. gr. palaios – vechi, on – ființă, logos – studiu].

PALEONTOLOGÍE s. f. știință care studiază viețuitoarele fosile descoperite în sedimentele scoarței terestre. (< fr. paléontologie)

*paleontologíe f. (vgr. palaiós, vechĭ on, óntos, ființă, și -logie. V. ontologie). Acea parte a geologiiĭ care se ocupă de animalele și plantele dispărute și rămase numaĭ în stare fósilă: Cuvier a fost unu din fundatoriĭ [!] paleontologiiĭ. V. preistorie.

paleontologíe (-le-on-) s. f., art. paleontología, g.-d. paleontologíi, art. paleontologíei