Toate definitiile

ONTOGONÍE, ontogonii, s. f. Studiu al apariției ființelor pe Pământ. – Din fr. ontogonie.

ONTOGONÍE s.f. Studiul apariției ființelor pe Pământ. [Gen. -iei. / < fr. ontogonie, cf. gr. on – ființă, gone – naștere].

ONTOGONÍE s. f. studiu al apariției ființelor pe Pământ. (< fr. ontogonie)

*ontogeníe f. (vgr. on, óntos, care este, care există, și -geníe, greșit pus îld. -gonie din cozmo-gonie). Șt. nat. Dezvoltarea embrionuluĭ uneĭ speciĭ, adică vĭața de la fecundare pînă la naștere. – Sin cu embriogenie. V. filogenie.

ontogoníe (biol.) s. f., art. ontogonía, g.-d. ontogoníi, art. ontogoníile