Toate definitiile

ONTOGENÍE s. f. (Biol.) Ontogeneză. ♦ Ramură a biologiei care studiază acest proces. – Din fr. ontogénie.

ONTOGENÍE s. (BIOL.) ontogeneză.

ONTOGENÍE s.f. (Biol.) Evoluția unei ființe, începând de la embrion și până la stadiul de adult. ♦ Ramură a biologiei care studiază această evoluție. [Gen. -iei. / < fr. ontogénie].

ONTOGENÍE s. f. ontogeneză (1). (< fr. ontogénie)

*ontogeníe f. (vgr. on, óntos, care este, care există, și -geníe, greșit pus îld. -gonie din cozmo-gonie). Șt. nat. Dezvoltarea embrionuluĭ uneĭ speciĭ, adică vĭața de la fecundare pînă la naștere. – Sin cu embriogenie. V. filogenie.

ontogeníe (rar) s. f., art. ontogenía, g.-d. ontogeníi, art. ontogeníei