Toate definitiile

ONTOGENÉZĂ s. f. Dezvoltare individuală a organismelor vegetale și animale, care cuprinde toate transformările organismului de la stadiul de embrion până la sfârșitul existenței lui; ontogenie. – Din fr. ontogénèse.

ONTOGENÉZĂ s. (BIOL.) ontogenie.

ONTOGENÉZĂ s.f. Ontogenie. [< fr. ontogenèse, cf. gr. on – ființă, genesis – generație].

ONTOGENÉZĂ s. f. 1. proces de dezvoltare individuală a organismelor vii din stadiul embrionar până la încheierea ciclului vital. ◊ ramură a biologiei care studiază această dezvoltare; ontogenie. 2. (psih.) proces de formare a persoanei, de dezvoltare a psihicului, a conștiinței individuale. (< fr. ontogenèse)

ontogenéză s. f., g.-d. art. ontogenézei