Toate definitiile

LOCUTÓR, locutori, s. m. (Lingv.) Vorbitor. – Din fr. locuteur.

LOCUTÓR s. v. vorbitor.

LOCUTÓR s.m. (Lingv.) Vorbitor (al unei limbi). ♦ Persoană care formulează un enunț. [< fr. locuteur].

LOCUTÓR s. m. cel care vorbește cu cineva; vorbitor; cel care emite o comunicare. (< fr. locuteur)

*locutór s. m., pl. locutóri