Toate definitiile

EXPIRÁȚIE, expirații, s. f. Act fiziologic prin care se elimină din plămâni aerul inspirat; expirare. – Din fr. expiration, lat. expiratio.

EXPIRÁȚIE s.f. Eliminare din plămâni a aerului inspirat; expirare. [Gen. -iei. / cf. fr. expiration, lat. expiratio].

EXPIRÁȚIE s. f. eliminare din plămâni a aerului inspirat. (< fr. expiration, lat. expiratio)

*expirațiúne f. (lat. ex-spirátio, -ónis. V. aspirațiune). Acțiunea de a expira aeru aspirat. Fig. Moarte. Scadență, ajungere la termin: expirațiunea unuĭ contract, unuĭ an. – Și -áție și -áre.

expiráție (-ți-e) s. f., art. expiráția (-ți-a), g.-d. art. expiráției; pl. expiráții, art. expiráțiile (-ți-i-)