Ultimele cuvinte cautate: veritabil abrogație neştiutor
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

ECLUZÍST, -Ă, ecluziști, -ste, s. m. și f. Lucrător la ecluză. – Ecluză + suf. -ist.

ECLUZIÚNE s. f. v. ecloziune.

ECOENCEFALOGRAFÍE, ecoencefalografii, s. f. (Med.) Metodă de investigare a integrității sistemului nervos central prin folosirea ultrasunetelor. [Pr.: -co-en-] – Din fr. écho-encéphalographie.

ECOFEEDBACK s. n. (Biol.) Retroacțiune ecologică de natură să mențină stabilitatea ecosistemelor naturale față de diversele influențe din mediul ambiant. [Pr.: -fidbec] – Cuv. engl.

ECOGRÁMĂ, ecograme, s. f. (Med.) Diagramă obținută la ecograf. – Din fr. échogramme, engl. echogram.

ECOLALÍE s. f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea automată a sunetelor auzite la alții. ♦ Repetarea automată a vorbelor altuia. – Din fr. écholalie.

ECOLOCÁȚIE s. f. Reperaj al obstacolelor cu ajutorul ultrasunetelor. – Din fr. écholocation.

ECOLÓG, -Ă, ecologi, -e, s. m. și f. Specialist în ecologie. – Din fr. écologue.

ECOLÓT, ecoloturi, s. n. Sondă (5) (electronică) care emite impulsuri sonore în vederea ecolocației. – Din germ. Echolot.




ECOMÉTRIC, -Ă, ecometrici, -ce, adj. De ecometrie. – Din fr. échométrique.

ECOMETRÍE s. f. Operație de măsurare a nivelului unui lichid în sonde. – Din fr. échométrie.

ECOMÉTRU, ecometre, s. n. Aparat folosit mai ales pentru aprecierea adâncimii nivelului de lichid din gurile de sondă, pe baza reflexiei undelor sonore. – Din fr. échomètre.

ECOMIMÍE s. f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea gesturilor făcute de alții. – Din fr. échomimie.

ECONÓM, -OÁMĂ, economi, -oame, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care face economii, care cheltuiește cu cumpătare; strângător, adunător, cumpătat. ♦ (Peior.) Zgârcit. 2. S. m. și f. (În trecut) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administrator. ♦ Îngrijitor al veniturilor unei mănăstiri. – Din fr. économe.

ECONOMÁT, economate, s. n. (Ieșit din uz) Magazin de aprovizionare în cadrul unei întreprinderi și instituții, care avea drept scop procurarea bunurilor de consum de primă necesitate pentru salariați și pentru familiile lor. – Din fr. économat.

ECONOMÉTRIC, -Ă, econometrici, -ce, adj. (Tehn.) De econometrie. – Din fr. économétrique.

ECONOMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice. – Din fr. économétrie.

ECONÓMIC, -Ă, economici, -ce, adj. 1. Care aparține economiei, privitor la economie; economicesc. 2. (Și adv.) Care cere puține cheltuieli, care permite economii; ieftin, convenabil, economicos. – Din fr. économique.

ECONOMICÉSC, -EÁSCĂ, economicești, adj. (Înv.) Economic (1). – Economic + suf. -esc.

ECONOMICÉȘTE adv. Din punct de vedere economic. – Economic + suf. -ește.

ECONOMICITÁTE s. f. Grad de economie. – Economic + suf. -itate.

ECONOMICÓS, -OÁSĂ, economicoși, -oase, adj. Economic (2). – Din ngr. ikonómikos (refăcut ulterior după econom și economie).

ECONOMISÍ, economisesc, vb. IV. Tranz. A folosi cu chibzuială banii sau alte mijloace materiale; a agonisi. – Din ngr. ekonómisa (aor. lui ikonomó).

ECONOMISÍRE, economisiri, s. f. Faptul de a economisi.V. economisi.

ECONOMÍST, -Ă, economiști, -ste, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu studierea și analiza proceselor și fenomenelor economice; specialist în științele economice. 2. Adept al economismului. – Din fr. économiste, (2) din rus. ekonomist.

ECONOMIZATÓR, economizatoare, s. n. Economizor. – Probabil din economizor, cu schimbare de suf.

ECORȘÉU, ecorșee, s. n. Reprezentare a corpului omenesc sau a unui animal jupuit de piele, servind sculptorilor și pictorilor pentru studiul anatomic al musculaturii. – Din fr. écorché.

ECOSCÓP, ecoscoape, s. n. (Med.) Aparat care, utilizând ultrasunetele, vizualizează pe un ecran capul copilului înainte de naștere. – Din fr. échoscope.

ECOSCOPÍE, ecoscopii, s. f. (Med.) Imagine obținută cu ecoscopul. – Din fr. échoscopie.

ECOSISTÉM, ecosisteme, s. n. Ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici. – Din fr. écosystème.

 <<   <    16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26    >   >> 
pagina 21 din 85

 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii