Toate definitiile

ZULÚM, zulumuri, s. n. (Turcism înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

ZULÚM s. v. inechitate, injustiţie, nedreptate, neechitate, nejustiţie, răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.

ZULÚM, zulumuri, s. n. (Turcism înv.) 2. Răscoală, răzvrătire, revoltă. (din tc. zülüm, prin interm. sb. zulum)

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

ZULÚM, zulumuri, s. n. (Turcism) Nedreptate. – Tc. zulüm.

zulúm n., pl. urĭ (turc. zülüm [d. ar. zulm], nedreptate, tiranie, zalim și zalîm, tiranic; ngr. zulúmi, alb. sîrb. bg. zulum). L. V. Asuprire, tiranie, nedreptate: zulumu nu suferea (Beld. 4045).