Toate definitiile

ZBÂRCITÚRĂ, zbârcituri, s. f. Încrețitură (a pielii); zbârceală, rid, cută, creț. – Zbârci¹ + suf. -tură.

ZBÂRCITÚRĂ s. v. rid.

ZBÂRCITÚRĂ, zbârcitúri, s. f. ~; (Peior.) Persoană decrepită și bolnăvicioasă.

zbârcitúră s. f., g.-d. art. zbărcitúrii; pl. zbărcitúri

ZBÂRCITÚRĂ, zbârcituri, s. f. Încrețitură (a pielii); rid, cută, creț. – Din zbârci¹ + suf. -(i)tură.

zbîrcitúră f., pl. ĭ (d. zbîrcit). Îndoitură pe o suprafață: zbîrciturile uneĭ fețe îmbătrînite. Fig. Iron. Om zbîrcit.