Toate definitiile

văzdúh (-huri), s. n. – Atmosferă, aer. Sl. (bg.) vŭzduchŭ (Tiktin; Conev 36).

VĂZDÚH, văzduhuri, s. n. Înveliș gazos care înconjură Pământul; aer; straturile (mai) înalte ale atmosferei. – Din sl. vŭzduhŭ.

VĂZDÚH s. 1. aer, atmosferă, cer, slavă, spaţiu, zări (pl.), (livr. fig.) eter, tărie. (S-a ridicat în ~.) 2. înălţimi (pl.). (Zboară prin ~.)

văzdúh s. n., pl. văzdúhuri

văzdúh n., pl. urĭ (bg. văzduh, d. vsl. vŭzduhŭ, aer, vŭzdyhŭ, duhoare. V. duh). Rar. Azĭ pop. Aer: păsările văzduhuluĭ. Vămile văzduhuluĭ, V. vamă.