Toate definitiile

VÂZDOÁGĂ, vâzdoage, s. f. (Bot.; reg.) Crăiță. – Cf. rus. gvozdika, ucr. hvozdyk.

VÂZDOÁGĂ s. v. crăiţă.

VÂZDOÁGĂ s. v. garoáfă.

vâzdoágă, vâzdoáge, s.f. (reg.) 1. floarea numită și crăiță. 2. garoafă.

vîzdoágă (-ge), s. f. – 1. Ghioagă, măciucă. – 2. Crăiță (Tagetes erecta, T. patula). – Var. vîzdoacă. Sl. gvozdĭ „cui”, cf. rus. gvozdika „cuișoare” și garoafă (Cihac, II, 451; Tiktin). – Der. buzdugea (var. buzdugean, buzdughină), adj. (plin, burdușit).

vâzdoágă (reg.) s. 1, g.-d. art. vâzdoágei; pl. vâzdoáge

crăiță f., pl. e (d. craĭ). Munt. Mold. sud. O plantă ornamentală cu florĭ învoalte [!] portocaliĭ (tagetes) din familia compuselor. Se numește și creiță (Munt.), crăișor, vîzdoagă, ocheșea și boftă.

vîzdoágă (oa dift.) f., pl. e (rus. gvozdika și -ýka, boboc de garofă [de unde s´a făcut *vozdică, *vîzdoacă, vîzdoagă], dim. d. gvozdĭ, cuĭ. V. găvozdesc. Cp. cu cuișoare). Est. Crăiță.