Toate definitiile

VÂRTEJÍ, vârtejesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) învârteji, a (se) învolbura. – Din vârtej.

VÂRTEJÍ vb. v. învârteji, învolbura, zbate.

vârtejí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vârtejésc, imperf. 3 sg. vârtejeá; conj. prez. 3 să vârtejeáscă

vîrtejésc v. tr. (d. vîrtej). Rar. Învîrtejesc, învîrtesc: curentu învîrtejea apa.