Toate definitiile

VITÍCOL, -Ă, viticoli, -e, adj. Care aparține viticulturii, privitor la viticultură. ♦ Care posedă culturi întinse de vii, bogat în vii. Regiuni viticole. – Din fr. viticole, it. viticolo.

VITÍCOL, -Ă adj. Referitor la cultura viței de vie. ♦ Bogat în vii. [< fr. viticole].

VITÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la cultura viței de vie. 2. bogat în vii. (< fr. viticole)

vitícol adj. m., pl. vitícoli; f. vitícolă, pl. vitícole

*vitícol, -ă adj. (d. lat. vitis, viță, și -col din agri-col). Relativ la cultura vițeĭ de vie.