Toate definitiile

TRÂNTORÍ, trântoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A sta ca un trântor (2); a lenevi. – Din trântor.

TRÂNTORÍ vb. v. lenevi, trândăvi.

A trântori ≠ a lucra, a munci, a se trudi

TRÂNTORÍ, trântoresc, vb. IV. 1. Tranz. A distruge trântorii unui stup. 2. Intranz. A sta ca un trântor, a lenevi. – Din trântor.

trântorí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trântorésc, imperf. 3 sg. trântoreá; conj. prez. 3 să trântoreáscă

trîntorésc v. tr. (d. trîntor). Extermin trîntoriĭ dintr´un stup.