Toate definitiile

TRIȘÁ, trișez, vb. I. Intranz., Tranz. A înșela la jocul de cărți; p. gener. a induce în eroare; a păcăli, a înșela. – Din fr. tricher.

TRIŞÁ vb. 1. (înv. şi reg.) a sfeti. (A ~ la jocul de cărţi.) 2. v. înşela.

TRIȘÁ vb. I. intr. A înșela la jocul de cărți; (p. ext.) a induce în eroare. [< fr. tricher].

TRIȘÁ vb. intr., tr. a înșela la jocul de cărți; (p. ext.) a păcăli, a înșela. (< fr. tricher)

trișá (a ~) vb., ind. prez. 3 trișeáză, 1 pl. trișắm; ger. trișấnd