Toate definitiile

TREPĂDÚȘ, trepăduși, s. m. Persoană fără astâmpăr, care aleargă încoace și încolo (agitându-se pentru treburile altora). ♦ Om fără demnitate, lipsit de personalitate, care se pune în serviciul altuia, pentru treburi mărunte, adesea înjositoare. – Trepăda + suf. -uș.

trepădúș s. m., pl. trepădúși

trepădúș m. (d. a trepăda). Iron. Agent al cuĭva: un trepăduș electroral.