Toate definitiile

TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant

TIRÁNT s.m. Element de metal sau de beton armat, folosit în construcții, destinat să suporte numai eforturi de întindere. [< fr. tirant].

TIRÁNT s. m. element longitudinal de construcție destinat să suporte eforturile de întindere, de suspendare, împingeri orizontale ale arcelor, bolților etc. (< fr. tirant)

tiránt s. m., pl. tiránți