Toate definitiile

TENDÁR, tendare, s. n. 1. Bară folosită la susținerea tendei. 2. Grindă folosită la susținerea capetelor bărcilor de serviciu sau de salvare de pe o navă. – Tendă + suf. -ar.

TENDÁR s.n. (Mar.) Bară metalică sau de lemn pe care se sprijină partea de mijloc a unei tende. [< tendă + -ar].

TENDÁR s. n. (mar.) 1. bară metalică sau de lemn care sprijină partea de mijloc a tendei. 2. grindă pentru susținerea capotelor bărcilor de salvare de pe o navă. (< tendă + -ar)

tendár (bară de susținere) s. n., pl. tendáre