Toate definitiile

TAVÉRNĂ, taverne, s. f. Cârciumă sărăcăcioasă, murdară și întunecoasă (instalată de obicei la subsol). – Din fr. taverne.

TAVÉRNĂ s.f. Cârciumă ordinară, murdară (instalată de obicei la subsol). [< fr. taverne, it. taverna, cf. lat. taberna].

TAVÉRNĂ s. f. cârciumă sărăcăcioasă, murdară (la subsol). (< fr. taverne, germ. Taverne)

*tavérnă f., pl. e (fr. taverne, d. lat. taberna; it. taverna. V. tabernacul și tîrnă). Iron. Cîrcĭumă ordinară saŭ odăiță de cîrcĭumă.

tavérnă s. f., g.-d. art. tavérnei; pl. tavérne