Toate definitiile

TARAMÁ s. f. Icre (de calitate inferioară) sărate și tescuite. – Din tc. tarama.

taramá s. f. – Icre sărate și tescuite. Ngr. ταραμᾶς.

taramá f. (cp. cu turc. tarama, pĭeptănătură). Un fel de icre ĭeftine care se vînd presate în butoaĭe și se taĭe în bucățĭ cînd se vînd: un chilogram de tarama.

taramá s. f., art. taramáua, g.-d. art. taramálei