Toate definitiile

TAMAZLẤC, tamazlâcuri, s. n. (Înv.) Totalitatea vitelor care aparțineau unui proprietar, unei gospodării; cireadă de vite. – Din tc. damizlık, bg. tamazlăk.

TAMAZLÂC s. v. cireadă, turmă.

tamazlâc, tamazlâcuri, s.n. (înv.) 1. loc de îngrășare a vitelor. 2. cireadă de vite (boi, vaci și tauri).

tamazlîc (-curi), s. n. – Cireadă, turmă, pășune de îngrășat vitele. – Mr. dumuzluche, megl. dămuzloc. Tc. tamazlik, damizlik (Șeineanu, II, 347), cf. sb. damazluk, bg. damazlăk.

tamazlî́c n., pl. urĭ (turc. tamuzlyk, damyzlyk, îngrășarea vitelor și loc de îngrășare; bg. tamazlyk, sîrb. damazluk). Loc de îngrășare a vacilor saŭ boilor. Cireadă de vacĭ saŭ de boĭ: tamazlîcurĭ, turme și hergheliĭ (VR. 1922, 9, 365).

!tamazlấc (înv.) (-maz-lâc) s. n., pl. tamazlấcuri